Cafe Roubaix

Vuelta 2012 – etapa a XlV-a

Este Joaquim Rodriguez, cu adevărat, un favorit la tricoul roşu? Poate Alberto Contador să îl distanţeze pe compatriotul său şi prin asta să arate că nu are rival la această ediţie? Mai este Chris Froome unul dintre candidaţi la victorie sau va fi britanicul nevoit să se mulţumească doar cu un loc pe podium? Sunt trei întrebări care îşi vor afla răspunsul sâmbătă, la finalul primei etape “serioase” de munte din Turul Spaniei 2012.

Alto de Castro, Alto de Vilaesteva, Alto de O Lago, Alto Folgueiras de Aigas şi Puerto de Ancares sunt cele cinci căţărări presărate pe traseul rundei a XlV-a, care va aştepta plutonul cu un finiş la 1470 de metri. Este adevărat, altitudinea nu impresionează, însă celelalte detalii ale ascensiunii compensează asta: 9,5 kilometri lungime şi o pantă medie de 8,1% (Ancares are şi o porţiune de 12,%, care va apărea cu aproximativ doi kilometri înainte de sosire). Una dintre cele mai dificile căţărări din Galicia, Ancares promite mult spectacol şi un ritm alert, aspecte subliniate şi de Igor Anton, care a spus că se aşteaptă la o viteză ridicată şi o luptă pe cinste.

Însă cuvintele bascului nu trebuie luate ca un adevăr irefutabil, deoarece o zi mai târziu, duminică, rutierii vor merge pe Lagos de Covadonga, o ascensiune mult mai grea, iar asta i-ar putea face pe unii să îşi activeze instinctul de conservare şi să lase totul pe ultimii doi kilometri de pe Ancares. Cert este că o astfel de situaţie i-ar conveni de minune lui Joaquim Rodriguez, care va spera încă o dată să termine în faţa adversarilor săi şi să mai pună mâna pe câteva secunde de bonificaţie. Dacă Alberto Contador face figură de principal oponent al ibericului de la Katusha, nici Chris Froome nu trebuie desconsiderat, deşi oboseala pare că l-a ajuns pe britanic în această a doua jumătate a cursei.

Pe lângă oamenii interesaţi de general, şi rutierii care şi-au fixat ca obiectiv tricoul alb cu buline albastre vor fi de urmărit, deoarece nu mai puţin de 31 de puncte sunt puse în joc. De patru ori învingător în această ierarhie şi aflat la ultima cursă din carieră, DavidMoncoutié se va afla pe un teren propice şi va putea face primul pas spre îndeplinirea acestui obiectiv, aşa cum a spus şi Yvon Sanquer, managerul lui Cofidis, în acest interviu pe care mi l-a acordat în urmă cu câteva zile.

O victorie meritată

Este un clişeu, dar şi de asta e frumos ciclismul, pentru că pronosticurile şi calculele care păreau ca sigure la startul unei curse sunt date peste cap câteva ore mai târziu. Aşa s-a întâmplat şi vineri seară, când Steven Cummings a obţinut victoria carierei, în etapa a Xlll-a din Vuelta, după o evadare ce părea fără niciun viitor încă de când a plecat la drum. De unde toţi aşteptau un succes al lui John Degenkolb, acesta nu a mai venit, deoarece britanicul a crezut cu tărie în şansa sa şi pentru asta şi-a primit răsplata.

Venit de pe velodrom, acolo unde a obţinut un argint olimpic, în 2004, Cummings s-a făcut remarcat târziu, aşteptând până în al şaptelea sezon ca profesionist pentru a apărea în prim-plan pe şosea. Era februarie 2011, iar ciclistul echipei Sky la acea vreme tocmai câştigase cea mai grea etapă din Turul Algarve, pe Malhão, înaintea lui Tejay van Garderen şi Alberto Contador.

Totuşi, reuşita din Portugalia şi celelalte clasări bune nu l-au ajutat să rămână la Sky, o grupare la care a fost înregistrată o inflaţie de staruri în toamna anului trecut. Drept urmare, Cummings a trecut la BMC, însă a avut ghinion chiar în Turul Algarve (ce ironie!), suferind o fractură de pelvis, iar apoi “a recidivat” în Turul Ţării Bascilor, unde şi-a fracturat încheiatura mâinii stângi. Scos din joc luni bune şi trimis în Vuelta mai mult pentru ca echipa să iasă la număr, având în vedere că aceasta nici nu avea un obiectiv clar, Steven Cummings a răsplătit-o din plin pe BMC pentru încrederea acordată şi şi-a asigurat un alt statut pentru sezonul viitor, când ar putea primi rolul de lider în cursele mai mici pe etape.

Vuelta 2012 – etapa a Xlll-a

Ce ciudat “s-au jucat” organizatorii Turului Spaniei atunci când au ales localitatea de start şi pe cea de sosire în etapa a Xlll-a: Santiago de Compostela şi Ferrol, două oraşe aflate “în antiteză”. Primul reprezintă punctul final al celebrului pelerinaj El Camino de Santiago, la care iau parte peste o sută de mii de oameni în fiecare an. Al doilea oraş este locul de naştere al lui Francisco Franco y Bahamonde, mai cunoscut ca Generalul Franco, dictatorul ajuns la conducerea Spaniei după un război civil de trei ani şi care şi-a pus decisiv amprenta asupra acestei ţări.

La precedenta vizită în Ferrol, acum 19 ani, uzbekul Djamolidine Abdoujaparov a încheiat victorios şi tot un sprinter va termina primul şi acum, având în vedere că traseul nu are nicio căţărare repertoriată, iar finalul este perfect plat. Chiar dacă nu cu mulţi kilometri înainte de sosire vor apărea unele dealuri, este greu de crezut că o evadare sau un atac dat târziu ar putea avea success în penultima zi din Galicia.

Încă o dată, John Degenkolb va porni ca mare favorit, iar dacă se va impune, va deveni primul ciclist din ultimii şapte ani care obţine cinci victorii în Vuelta. Precedenta astfel de performanţă a fost realizată de Alessandro Petacchi, italianul câştigând la acea vreme şi tricoul de cel mai bun sprinter. Germanul de la Argos-Shimano are acelaşi obiectiv acum, însă e greu de crezut că va reuşi, având în vedere clasările foarte bune ale lui “Purito”, care a ajuns să obţină puncte indiferent de profilul etapelor din Turul Spaniei.

Mirador de “Purito”

Joaquim Rodriguez a fost cu “poarta goală” în faţă pe Mirador de Ezaro şi nu a ratat, ba chiar a avut grijă să le ia câteva secunde bune adversarilor săi, care nu au putut să menţină ritmul infernal impus de rutierul Katushei, aflat la a şasea victorie de etapă în Vuelta. Acesta şi-a îndeplinit perfect planul şi a mărit diferenţa dintre el şi Alberto Contador, care pare să fie singurul lui adversar la tricoul roşu.

Considerat de mulţi principalul favorit din Turul Spaniei, după ceea ce a arătat în Turul Franţei şi la Jocurile Olimpice, Chris Froome se află clar pe o traiectorie descendentă şi de asta pot profita în continuare cei trei iberici (Rodriguez, Contador şi Alejandro Valverde), care au ocazia să monopolizeze podiumul ediţiei cu numărul 67, ceva ce nu s-a mai întâmplat în Vuelta din 2004, atunci când Roberto Heras, Santiago Perez şi Francisco Mancebo au terminat în această ordine; singurul lucru care mai rămâne de văzut este cine va fi primul.

Din punctul meu de vedere, “Purito” şi Contador pornesc cu şanse perfect egale; e adevărat, actualul lider al clasamentului general are un avans de 12 secunde, dar de sâmbătă va intra pe terenul compatriotului său, deoarece caravana va ajunge în munţii înalţi. Este de aşteptat ca Alberto Contador să se afle în prim-plan acolo, aşa cum a fost Joaquim Rodriguez pe finişurile scurte şi “explozive”, dar, pe de altă parte, asta nu înseamnă automat că rutierul formaţiei daneze va “dansa” şi îşi va distanţa rivalii la fel ca în sezoanele precedente. Din contră, e posibil ca purtătorul tricoului roşu să fie autorul altor evoluţii excelente, care să îl aducă şi mai aproape de primul triumf al carierei într-un Mare Tur.

Vuelta 2012 – etapa a Xll-a

Nu cred că exista o zi mai potrivită pentru Joaquim Rodriguez după contratimpul individual decât aceasta, care propune o sosire ce pare că a fost “desenată” chiar de liderul clasamentului general. Joi, o singură căţărare repertoriată apare pe traseu, dar aceasta face toţi banii, deoarece vine chiar la finalul etapei dintre Vilagarcia de Arousa şi Dumbria. Scurtă, doar 1900 de metri, Mirador de Ezaro are o pantă medie spectaculoasă, de 13%, care va duce la aprinderea multor “artificii”. Panta maximă este şi mai dură, de 25%, deşi unii dintre cicliştii care au fost pe acolo spun că poate ajunge şi la 30%, în funcţie de cum sunt abordate virajele. Ca şi cum nu era suficient, la toate acestea se adaugă o porţiune de ciment în lungime de 300 de metri, care le va ridica alte probleme rutierilor.

În patru dintre etapele desfăşurate până acum, Rodriguez a venit mereu pe podium, o dovadă a constanţei sale remarcabile. Dacă această statistică este completată şi cu caracteristicile ascensiunii din etapa a Xll-a, toate datele duc către o nouă victorie a lui “Purito”, după cea de la Jaca. Un ciclist parcă născut pentru astfel de căţărări scurte şi cu pante de peste 10%, ibericul în vârstă de 33 de ani le poate lua, fără bonificaţii, de la zece secunde în sus următorilor trei clasaţi: Alberto Contador, Chris Froome şi Alejandro Valverde.

E dificil de spus dacă vreunul dintre aceştia îi poate oferi o replică pe măsura lui Rodriguez, dar cert este că dintre toţi, Froome e obligat să facă ceva, nu neapărat pentru a câştiga timp, cât mai ales pentru a şterge din impresia proastă lăsată la contratimp. Tocmai de aceea, sunt şanse mari să avem o reeditare a scenariului din etapa a şasea, cu Sky venind devreme la trenă, scopul echipei britanice fiind să preîntâmpine orice atac în cei doar doi kilometri ai căţărării. Chiar şi aşa, este greu de crezut că o astfel de tactică îi poate pune probleme lui Joaquim Rodriguez, care tot ce are de făcut e să rămână în roata lui Froome şi să sprinteze în ultimii 200 de metri. Un alt lucru interesant de urmărit va fi felul în care vor reacţiona Contador şi Valverde, după ce amândoi au pierdut secunde preţioase la Jaca, căţărare cu o pantă similară celei pe care se va urca vineri.

O Vuelta complicată

Joaquim Rodriguez, Alberto Contador şi Alejandro Valverde se pot declara cu toţii mulţumiţi de evoluţia avută la contratimpul individual din etapa a Xl-a, în timp ce Chris Froome se află la polul opus. În ultimii ani, “Purito” a fost scos mereu din calculele la victorie într-un Mare Tur, tocmai din cauza problemelor avute la contratimp, un veritabil “călcâi al lui Ahile” pentru el, însă situaţia s-a schimbat total în acest sezon, odată cu Il Giro. De atunci, spaniolul a arătat că nu mai poate fi trecut cu vederea, iar ultima dovadă a venit miercuri, când a terminat pe şapte (înaintea campionului mondial) un contratimp despre care a spus înainte de start că se aşteaptă să îl ducă la două minute în urma noului lider de la general.

Acum câteva zile, spuneam într-un alt articol că Joaquim Rodriguez face din ce în ce mai mult figură de mare favorit, iar acest lucru a devenit o certitudine după Pontevedra. Chiar dacă avansul lui în faţa lui Contador şi Froome s-a redus considerabil, “Purito” se află acum în pole-position, deoarece în zilele viitoare mai vin câteva etape “explozive”, iar pe căţărările lungi şi grele, acolo unde mulţi se aşteaptă să clacheze, s-ar putea ca lucrurile să nu stea chiar aşa (Giro 2012 este un bun exemplu în acest sens).

Cât îl priveşte pe Froome, poate că rezultatul slab de la contratimp nu reprezintă o surpriză, ci vine ca un moment oarecum logic, după sezonul încărcat pe care l-a avut ciclistul echipei Sky începând cu luna iunie. Indiferent de cât de puternic este un rutier, în ultimii ani a devenit din ce în ce mai greu să participi în două Mari Tururi la rând şi să lupţi pentru victorie în ambele, lucru pe care l-a aflat şi Alberto Contador, în 2011. Tocmai de aceea, e posibil ca acum britanicul să îşi regândească strategia pentru Turul Spaniei, mai ales că lupta pentru tricoul roşu pare să îi aibă în prim-plan pe Rodriguez şi Contador.

Sunt curios să văd şi cum va merge în continuare Alejandro Valverde, care a făcut o nouă etapă excelentă, la finalul căreia a arătat că rămâne unul dintre cicliştii de luat în seamă. Pe de altă parte, pentru spaniol trebuie să fie foarte frustrantă această situaţie, în ciuda faptului că ocupă locul patru, deoarece poziţia sa în clasamentul general ar fi fost cu totul alta, dacă nu ar fi fost implicat în acea căzătură din prima parte a cursei.

Una peste alta, deşi mai sunt zece etape până la final, un lucru e cert: ediţia din 2012 a Vueltei candidează cu şanse mari la titlul de cel mai bun Mare Tur al ultimului deceniu.

Vuelta 2012 – etapa a Xl-a

Contratimpul individual de miercuri, care se va desfăşura între Cambados şi Pontevedra, pe distanţa de 39,4 kilometri, va da tonul pentru ce va urma în a doua jumătate a Turului Spaniei. Cu foarte multe viraje, care înseamnă tot atâtea schimbări de ritm, o căţărare de categoria a treia (10 kilometri lungime, pantă medie 4,4%) şi o coborâre tehnică, traseul se anunţă foarte dificil, lucru remarcat şi de Joaquim Rodriguez, de la care toată lumea se aşteaptă să piardă minute bune în raport cu Alberto Contador şi Chris Froome, bronzul olimpic de la Londra.

Este adevărat că în ultima vreme “Purito” şi-a îmbunătăţit evoluţia la contratimp, iar pe străzile din Milano, în Giro, a mers foarte bine, dar profilul de acolo i s-a potrivit mult mai bine decât acesta, chiar dacă acum va exista acea ascensiune care ar trebui să îl ajute, doar în teorie însă. De altfel, conform propriilor declaraţii, “Purito” se aşteaptă să piardă undeva între două şi trei minute, caz în care Chris Froome va deveni noul lider al clasamentului general.

Dacă Tony Martin e considerat principalul pretendent la victoria de etapă, britanicul este văzut drept cel mai bun dintre favoriţii de la general la contratimp, iar lupta lui se va da nu doar cu Rodriguez, ci şi cu Alberto Contador, aflat la numai şapte secunde în urma sa. Mă aştept ca rutierul echipei Sky să dea absolut totul şi să forţeze în permanenţă, pentru a-i îndepărta cât mai mult pe adversarii săi, astfel încât să fie mult mai liniştit atunci când munţii îşi vor face apariţia. Dacă va pune de la un minut şi jumătate în sus între el şi iberici, Froome va fi mai sigur pe finişurile în căţărare şi nu va mai fi nevoit să atace, ci doar să urmeze roţi, ceea ce ar fi mult mai uşor, chiar dacă va fi atacat de adversari pe rând.

De altfel, din punctul meu de vedere, totul se învârte în jurul lui Chris Froome la acest contratimp. În cazul în care britanicul mai are prospeţimea şi forţa arătate de atâtea ori în luna iulie, atunci diferenţele dintre el şi adversarii săi pot fi de ordinul minutelor, în funcţie de valoarea acestora la contratimp. Dacă lucrurile nu vor sta astfel, lucrurile se vor complica şi mai mult, ceea ce va duce la o luptă mai strânsă şi mai spectaculoasă pentru tricoul roşu.

4×4

John Degenkolb este cu adevărat incredibil! Altceva nu mai e de spus după a patra victorie de etapă în Turul Spaniei, doar al doilea Mare Tur în care participă germanul în vârstă de 23 de ani. De fapt, ar mai fi ceva de zis: când a trecut linia de sosire şi a făcut acel gest, prin care a arătat câte succese a obţinut în ultima săptămână şi jumătate, parcă l-am văzut pe Mark Cavendish sărbătorind victoriile sale din Turul Franţei, perioada pre-Sky.

Vuelta 2012 – etapa a X-a

John Degenkolb a fost scurt şi la obiect în prima zi de pauză: “Vreau să intru din nou în posesia tricoului verde”. Duminică, germanul a fost nevoit să îi predea tunica distinctivă lui Joaquim Rodriguez, după ce acesta a terminat pe locul secund la Barcelona, urmare a atacului dat pe Montjuic, prin care i-a surprins nu doar pe sprinteri, ci şi pe ceilalţi favoriţi. Acum, ibericul are nouă puncte în faţa ciclistului echipei Argos-Shimano, dar şansele ca acesta să revină sunt foarte mari, deoarece o nouă etapă de plat va apărea la orizont în debutul săptămânii a doua.

Marţi, rutierii vor avea parte de cea mai lungă etapă din Vuelta 2012, 190 de kilometri între Ponteareas şi Sanxenxo, localitate care va primi pentru prima oară în istorie caravana. Cu excepţia unei căţărări de categoria a treia, ce va fi trecută la puţin timp de la startul real, pe traseu nu se află nicio altă dificultate, etapa fiind mai mult impresionantă prin decor, deoarece se va rula destul de mult în apropiere de coastă. Pe de altă parte, tocmai de aceea sunt şanse mari să se formeze câteva “borduri” care să îşi pună amprenta asupra clasamentului general, cu o zi înainte de unicul contratimp individual.

În mod normal, va fi o etapă pentru sprinteri, deşi apropierea contratimpului şi a munţilor adevăraţi s-ar putea să le determine pe unele echipe să nu se implice la trenă, mai ales dacă evadarea va fi numeroasă şi se va duce repede la şase sau şapte minute. În cazul în care va exista acest scenariu, lui Argos-Shimano îi va fi dificil să controleze cursa, iar John Degenkolb ar putea fi nevoit să se mulţumească doar cu câteva puncte în ierarhia tricoului verde.