Criteriul Dauphiné 2013
Depresia post-Giro de care suferă mulţi fani ai ciclismului după primul Mare Tur al anului va fi vindecată foarte uşor sezonul acesta, deoarece la exact o săptămână de la încheierea Turului Italiei va porni la drum Criteriul Dauphiné, cursă aflată la cea de-a 65-a ediţie, care va reprezenta o bună ocazie pentru favoriţii din Turul Franţei să vadă la ce nivel se află cu mai puţin de o lună înainte de startul cursei. Două lucruri atrag atenţia asupra Criteriului Dauphiné 2013: în primul rând, are cei mai puţini kilometri de contratimp individual din 2004 încoace, doar 32,5; în al doilea rând, traseul îi avantajează clar pe căţărători, care vor avea parte de patru finişuri în urcare.
Pentru prima oară în istorie, caravana va pleca la drum din Elveţia, cu o etapă destinată puncheurilor, ce se va termina pe o ascensiune de categoria a treia. Următoarele două zile le sunt rezervate atacanţilor şi oamenilor interesaţi de tricoul alb cu buline roşii, şansele sprinterilor fiind infime, din cauza traseului valonat, presărat cu multe ascensiuni mai potrivite unor oameni ca Tony Gallopin, Gianni Meersman sau Simon Gerrans. Cum Turul Franţei va avea două contratimpuri individuale în 2013, această probă nu putea lipsi din Criteriul Dauphiné, urmând să îşi facă apariţia în etapa a patra, când cicliştii vor avea parte de o rundă perfect plată, în lungime de 32,5 kilometri, care îi va duce la Parc des Oiseaux.
Contratimpul este inteligent plasat de către organizatori la jumătatea cursei, înainte de prima sosire cu adevărat dificilă la altitudine. Cum se vor face diferenţe însemnate, rutierii cu probleme la contratimp vor fi nevoiţi să atace în zilele următoare, iar prima oportunitate de care vor beneficia va veni joi, când se va ajunge pe Valmorel, o căţărare de categorie specială, tipică pentru Alpi, în lungime de 12,7 kilometri şi cu pantă medie 7%. Caracteristicile sale îi permit uneia dintre echipele favoriţilor să controleze ostilităţile încă de la start şi să anihileze atacurile adversarilor, înainte ca liderul să accelereze.
Etapa a şasea le va oferi o şansă sprinterilor, pentru ca penultimă rundă a cursei să aducă noi modificări în clasamentul general. La scurt timp de la plecare, plutonul va trece peste Alpe d’Huez, care va reprezenta încălzirea pentru ceea ce va urma pe final. Acolo îşi vor face apariţia Col du Noyer, ascensiune de categoria întâi, urmată de finişul de la Superdevoluy. Cum ultima căţărare are patru kilometri cu pantă medie 6%, nu este exclus ca atacurile să apară de pe Noyer, chiar dacă la originea lor se vor afla rutieri mai slab clasaţi la general.
Etapa a opta, care va pune punct cursei, se va termina la altitudine, după trei ascensiuni repertoriate, ultima dintre acestea fiind Risoul (13,9 kilometri lungime, pantă medie 6,7%). Căţărarea din departamentul Hautes-Alpes a mai fost prezentă şi la ediţia din 2010, când Nicolas Vogondy a câştigat dintr-o evadare, dar şi în Tour de l’Avenir din acelaşi an, când a fost consemnată victoria columbianului Nairo Quintana, în faţa americanului Andrew Talansky.
Favoriţii
Traseul Criteriului Dauphiné, cu un contratimp individual plat şi ascensiuni cu o pantă constantă, ce nu necesită schimbări bruşte de ritm, i se potriveşte de minune lui Chris Froome, care va veni susţinut de o echipă foarte puternică, urmând să fie flancat de oameni ca Edvald Boasson Hagen, Richie Porte, Vasil Kiryienka sau David Lopez. Britanicul, principalul favorit la câştigarea Turului Franţei, trebuie să confirme statutul de care se bucură şi să arate că poate pune secunde sau minute în faţa adversarilor şi pe munte, nu doar la contratimp, aşa cum a făcut anul trecut conaţionalul său, Bradley Wiggins. Tocmai de aceea, e de aşteptat ca Froome să nu stea la cutie în etapele cu finiş în căţărare şi să încerce să îşi măsoare forţele cu rivalii la tricoul galben.
În ceea ce îl priveşte pe principalul oponent al britanicului, Alberto Contador, acesta a rămas dator în actualul sezon şi e conştient de asta, evoluţia sa de până acum fiind cu mult sub cea cu care şi-a obişnuit fanii. Spaniolul are un singur succes în 2013, obţinut în etapa a şasea din Turul San Luis, şi se prezintă la start cu o serie de înfrângeri în faţa cicliştilor echipei Sky, care este posibil să îi fi afectat moralul. Cum contratimpul individual e plat, Contador va fi nevoit să atace în munţi, forma sa pe căţărări reprezentând încă o enigmă, la fel ca nivelul echipei ce îi va fi alături.
Dublu câştigător al Criteriului Dauphiné, Alejandro Valverde va căuta un rezultat care să îi ofere încrederea necesară că poate prinde un podium în Turul Franţei, o evoluţie similară dorind să aibă şi conaţionalul său, Joaquim Rodriguez, care şi-a concentrat toată pregătirea din 2013 în jurul Marii Bucle. Deşi dezavantajaţi de contratimp, Jurgen Van Den Broeck şi Pierre Rolland nu trebuie trecuţi cu vederea, datorită numeroaselor finişuri în urcare, în vreme ce Thomas De Gendt şi Jakob Fuglsang (rămas dator la capitolul rezultate în 2013) vor încerca să îşi depună candidatura la o clasare între primii cinci din Marea Buclă.
Date statistice:
– patru rutieri împart recordul de victorii în Criteriul Dauphiné (3): Nello Lauredi, Luis Ocaña, Charly Mottet şi Bernard Hinault
– 13 ţări au dat un învingător în cursa din Hexagon, cele mai multe succese fiind obţinute de Franţa (30)
– ultimul reprezentant al gazdelor care s-a impus aici a fost Christophe Moreau, în 2007
– un singur fost câştigător al cursei se va afla la start, Alejandro Valverde (2008 şi 2009)
– în ultimele două decenii, doar doi ciclişti au triumfat în Criteriul Dauphiné şi Turul Franţei în acelaşi sezon: Miguel Indurain şi Bradley Wiggins
– opt localităţi îşi vor face debutul pe harta Criteriul Dauphiné în 2013: Champéry, Ambérieu-en-Bugey, Tarare, Grésy-sur-Aix, Valmorel, La Léchère, Le Pont de Claix şi Superdévoluy