Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Archive for the month “august, 2014”

Dylan Teuns: “BMC – the most important step of my career”

Dylan Teuns

The Tour de l’Avenir, the most prestigious stage race on the U23 scene, starts today, and one of the riders who are hoping to shine in France is Dylan Teuns. The 22-year-old Belgian cyclist of BMC Development has had a strong season so far, with stage wins in the Tour de Bretagne and Giro della Valle d’Aosta, and podiums in other important races, such as Liège–Bastogne–Liège and Omloop Het Nieuwsblad. His potential didn’t go unnoticed and so the BMC Racing Team offered him a multi-year contract from next season.

After the 2.HC Tour of Utah – another race in which Dylan Teuns had a solid ride, winning the best young rider jersey – I caught up with him and asked him a couple of questions about his season and future plans.

– Dylan, in the first part of the year you had many strong results, including some wins. Which was the most important and why? 

I think the most important one is my victory in Tour de Bretagne, because it was the third time I raced there and I had seen that the guys who did well in Bretagne – Riccardo Zoidl, Julian Alaphilippe, Reinardt Janse Van Rensburg – went pro the next season.

– Do you have any regret?    

The only regret I have is my second place in Liège–Bastogne–Liège, where I made the mistake of thinking that I had won and didn’t expect anyone to pass me, but that is racing.

– How important was BMC Development for your development?

I learned a lot from Rik Verbrugghe, his experience in race tactics and riding a final helped me a lot.

– A couple of weeks ago, you raced the Tour of Utah. How was it?

It was an amazing experience, it was my first race with the BMC Pro Team as a stagiaire and my first on another continent. I arrived in Utah one week before the race to meet up with the team and all went very well. Utah is very beautiful and the sceneries are breathtaking, I liked it a lot. To be the best young rider and end up in 18th place in such a race gave me huge confidence for next season.

– Now you’re going to L’Avenir. What do you think of the parcours?

It’s the third time I will race the Tour de l’Avenir and the parcours is always relatively flat in the beginning and builds up for the climbs on the last days of the race. I like the last stages more than the first ones. I always have the feeling that I become better at the end of a stage race.

– And what are your expectations? 

I always try not to have too much expectations. Of course, I’d like to win a stage, but there is only one rider who can be first. My goals are to be at a good level on the final climbs and to be in a good position in oder to fight for a stage win. A top 10 in the GC would be a good result.

– Next year you’ll turn pro with BMC. How important is this for your career?

This is the most important step of my career, there is no other step up, and to start my career with a World Tour team like BMC is a dream come true. But I have still a lot to learn and I am really happy that BMC has given me the chance to grow and to become a pro cyclist.

– Ok, one more thing: please tell me three races you dream of winning in the years to come. 

A stage in the Tour the France, the World Championships, and Liège–Bastogne–Liège.

Dylan Teuns: “BMC – cel mai important pas din cariera mea”

Dylan Teuns

Tour de l’Avenir, cea mai prestigioasă cursă pe etape din calendarul rutierilor sub 23 de ani, începe astăzi, iar unul dintre cicliştii care speră să strălucească acolo este Dylan Teuns. În vârstă de 22 de ani, rutierul belgian al echipei BMC Development a avut un sezon solid, cu victorii de etapă în Turul Bretaniei şi în Giro della Valle d’Aosta şi clasări pe podium în alte curse importante, precum Liège–Bastogne–Liège şi Omloop Het Nieuwsblad. Potenţialul său nu a trecut neobservat, iar BMC i-a oferit un contract pe mai mulţi ani, începând din 2015.

După Turul Utah, cursă 2.HC în care Dylan Teuns a avut o nouă evoluţie impresionantă, câştigând tricoul rezervat celui mai bun tânăr, i-am luat un interviu despre sezonul avut şi planurile sale pentru viitor.

– Dylan, în prima parte a anului ai bifat mai multe rezultate bune, între care şi două victorii. Care a fost cel mai important moment pentru tine?

Victoria de etapă din Turul Bretaniei, deoarece participam acolo pentru a treia oară şi am remarcat că rutierii care s-au descurcat bine în Bretania – Riccardo Zoidl, Julian Alaphilippe, Reinardt Janse Van Rensburg – au devenit profesionişti în sezonul următor.

– Ai vreun regret?

Singurul regret pe care îl am este legat de locul secund din Liège–Bastogne–Liège, acolo unde am făcut greşeala să cred că am câştigat, fără să mă aştept ca un alt ciclist să mă depăşească. Însă acesta este sportul.

– Cât de importantă a fost BMC Development pentru progresul tău?

Am învăţat foarte mult de la Rik Verbrugghe (n.r. – managerul echipei), experienţa sa tactică şi felul cum trebuie să concurez pe finalul unei curse ajutându-mă enorm.

– În urmă cu câteva săptămâni, ai participat în Turul Utah. Cum a fost?

Pot spune că a fost o experienţă fantastică, a fost prima mea cursă alături de BMC, ca stagiar, dar şi prima oară când am participat la o competiţie desfăşurată pe un alt continent. Am ajuns în Utah cu o săptămână înainte de start, pentru a mă întâlni cu echipa, şi totul a mers foarte bine. Utah e foarte frumos, iar peisajele îţi taie răsuflarea. Mi-a plăcut mult. Am prins o încredere uriaşă pentru anul viitor, după ce am fost cel mai valoros tânăr şi am terminat pe locul 18 într-o asemenea cursă.

– Acum vei merge în Tour de l’Avenir. Ce părere ai despre parcurs?

Voi concura pentru a treia oară acolo, iar traseul este mereu relativ plat în prima parte, pregătindu-te pentru căţărările din ultimele zile ale cursei. Îmi plac mai mult etapele finale decât primele, mai ales că mereu am avut sentimentul că devin mai bun pe finalul unei competiţii.

– Şi ce aşteptări ai?

Întotdeauna încerc să nu îmi creez aşteptări prea mari. Evident, mi-ar plăcea să câştig o etapă, însă doar un rutier poate să termine primul. Obiectivele mele sunt să mă prezint la un nivel bun pe ultimele ascensiuni şi să lupt pentru victoria de etapă. Un top zece la general ar fi un rezultat important.

– Anul viitor, vei deveni profesionist alături de BMC. Cât de mult contează asta pentru cariera ta?

Este cel mai important pas făcut de mine, nu există nimic mai presus de asta. Să devin profesionist alături de o echipă de World Tour ca BMC e un vis devenit realitate. Însă mai am mult de învăţat şi sunt fericit pentru că BMC mi-a oferit şansa de a progresa şi de a deveni profesionist.

– Spune-mi, te rog, trei curse pe care visezi să le câştigi în viitor.

O etapă în Turul Franţei, Campionatele Mondiale şi Liège–Bastogne–Liège.

Vuelta 2014 – etapa l

Vuelta 2014 Jerez de la Frontera

Pentru al cincilea an consecutiv, Turul Spaniei va începe cu un contratimp pe echipe. După Sevilla, Benidorm, Pamplona şi Sanxenxo, a venit rândul lui Jerez de la Frontera să găzduiască această etapă. Startul se va da din Plaza del Mamelon, finalul va fi pe Avenida Alcalde Alvaro Domecq, iar traseul va avea doar 12,6 kilometri şi va fi foarte tehnic, din cauza numeroaselor sensuri giratorii (după unii, mai mult de 20), care le vor da bătăi de cap rutierilor, o simplă eroare acolo fiind suficientă pentru a pierde orice şansă la obţinerea unui rezultat notabil.

Una dintre marile favorite la victorie va fi Trek Factory Racing, care a adus mulţi rouleuri şi oameni puternici de contratimp la start, precum Fabian Cancellara, Kristof Vandewalle, Jesse Sergent, Jasper Stuyven şi Bob Jungels. Un succes ar conta enorm pentru această echipă tânără, care nu a venit aici cu pretenţii mari la clasamentul general, în ciuda faptului că îl are şi pe Haimar Zubeldia. Principala adversară a lui Trek va fi Omega Pharma-Quick Step, dubla campioană mondială a disciplinei, ce va miza pe Tony Martin, Wout Poels, Tom Boonen şi Rigoberto Uran pentru a se impune la Jerez de la Frontera.

Sky este o altă grupare care poate emite pretenţii la primul loc, mai ales că se va baza pe ciclişti cunoscuţi pentru abilităţile lor la contratimp: Chris Froome, Vasil Kiryienka, Dario Cataldo sau Kanstantsin Siutsou. În plus, echipa britanică va fi foarte motivată să îi ofere liderului său un pumn de secunde avans în raport cu adversarii încă din ziua inaugurală a cursei. În ciuda faptului că are mulţi veterani în distribuţie, nici BMC nu ar trebui neglijată, lucru valabil şi pentru Movistar, care a câştigat contratimpul pe echipe din Vuelta în urmă cu doi ani. Mai mult ca sigur, podiumul va fi ocupat de trei dintre cele cinci formaţii prezentate mai sus, orice alt rezultat putând fi catalogat drept o mare surpriză.

Turul Spaniei 2014 – date statistice

– 22 de echipe (18 de World Tour şi 4 Pro Continentale) şi 198 de rutieri se vor afla la start

– 62 dintre aceşti ciclişti vor debuta în Vuelta

– Zece neo-profesionişti vor concura pentru prima dată într-un Mare Tur: Vegard Breen, Nathan Brown, Lawson Craddock, Daniil Fominykh, Chad Haga, Merhawi Kudus, Yannick Martinez, Jasper Stuyven, Michael Valgren, Adam Yates

– MTN-Qhubeka va fi prima echipă africană ce va concura într-un Mare Tur

– Ediţia din acest an va avea 3239,9 kilometri, urmând să fie cea mai scurtă din ultimii şase ani

– Pentru prima dată după 21 de ani, ultima etapă nu se va termina la Madrid

– 207,4 kilometri va avea cea mai lungă etapă, care se va desfăşura între Baeza şi Albacete

– Nu mai puţin de 22 de oraşe se vor afla pentru prima dată pe harta cursei

– Organizatorii au pregătit 40 de căţărări repertoriate, cel mai înalt punct fiind Aramon Valdelinares (1975 de metri)

– Trei etape vor fi de contratimp şi vor însuma 57,1 kilometri

– Nouă zile vor avea finiş în căţărare: Alcaudete, Aramon Valdelinares, La Camperona, La Farrapona, La Zubia, Lagos de Covadonga, Monte Castrove, Puerto de Ancares şi Santuario de San Miguel de Aralar

– Pentru prima dată după un deceniu, cursa se va încheia cu un contratimp individual

– Primii trei clasaţi în fiecare etapă în linie vor primi secunde de bonificaţie: 10-6-4

– Alberto Contador (2008 şi 2012) şi Alejandro Valverde (2009) sunt singurii foşti câştigători veniţi în cursă

– Şapte învingători de Mare Tur şi-au anunţat prezenţa: Alberto Contador, Damiano Cunego, Cadel Evans, Chris Froome, Ryder Hesjedal, Nairo Quintana şi Alejandro Valverde

– Dacă Alberto Contador se va impune, va egala recordul deţinut de Toni Rominger şi Roberto Heras, singurii care au triumfat de câte trei ori

– Australianul Adam Hansen se va afla la al zecelea Mare Tur consecutiv

– Spania este naţiunea cu cei mai mulţi ciclişti prezenţi la start (28); totuşi, acesta este un record negativ pentru gazde în istoria Vueltei

– Merhawi Kudus e cel mai tânăr ciclist din cursă – 20 de ani şi 212; cel mai vârstnic e Sebastien Hinault – 40 de ani şi 193 de zile

– Alejandro Valverde are cele mai multe zile petrecute în tricoul de lider, 23, dintre ciclişti aflaţi aici

– Dintre rutierii veniţi în Turul Spaniei, Joaquim Rodriguez are cele mai multe succese de etapă – 8

– Cele mai cosmopolite echipe sunt Garmin-Sharp şi Trek Factory Racing, care au adus ciclişti din opt ţări

– 34 de ţări sunt reprezentante în pluton: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Columbia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Eritreea, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Namibia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania, S.U.A., Suedia, Ucraina

– 15 campioni naţionali vor concura la ediţia din 2014 a Turului Spaniei

– În cazul unui succes de etapă, Cadel Evans, Filippo Pozzato, Nairo Quintana şi Matteo Tosatto vor intra în clubul rutierilor cu victorii în toate Marile Tururi

Actorii din Turul Spaniei 2014

Update: cu o zi înainte de start, Lampre-Merida a anunţat că americanul Chris Horner nu va lua startul în cursă, urmând să fie înlocuit de italianul Valerio Conti. Din cauza unei bronşite, deţinătorul trofeului a primit un tratament cu cortizon, care a dus la înregistrarea unui nivel foarte scăzut al cortizolului din organism. Din punctul de vedere al Uniunii Cicliste Internaţionale, asta nu ar fi reprezentat nicio problemă, însă Lampre-Merida este înscrisă în Mişcarea Pentru un Ciclism Credibil, iar regulamentul acesteia le interzice rutierilor cu un nivel scăzut al cortizonului să participe în curse, din motive ce vizează sănătatea acestora.

De câţiva ani, Vuelta a devenit Marele Tur preferat al fanilor, iar situaţia nu se va schimba în 2014, când la start şi-au anunţat prezenţa aproape toţi rutierii importanţi de clasament general ai momentului, ce promit să ofere un spectacol fascinant de-a lungul următoarelor săptămâni. La aceştia se adaugă alte nume grele ale plutonului – sprinteri, oameni de clasice – ce vor contribui la prestigiul uriaş de care a început să se bucure cursa din Spania. În total, cicliştii veniţi aici au câştigat 11 Mari Tururi, 10 titluri mondiale, 24 de Monumente şi mai multe de 100 de etape în cursele majore.

Favoriţii la clasamentul general

Alberto Contador – accidentat în Turul Franţei, spaniolul a revenit pe bicicletă la mai puţin de două săptămâni de la acel moment şi s-a antrenat din greu pentru a ajunge într-o formă bună la startul Vueltei. Deşi există multe semne de întrebare cu privire la nivelul său, dar şi la felul cum va reacţiona după acea fractură de tibie, Contador nu trebuie subestimat, deoarece oricând este capabil să surprindă, asta chiar dacă echipa pe care se va baza este destul de subţire. Fără nicio îndoială, învingătorul din 2012 este joker-ul acestei ediţii. Dacă va trece cu bine de prima jumătate a cursei, orice va fi posibil. În cazul în care asta nu se va întâmpla, atunci obiectivul său va deveni câştigarea unei etape.

Chris Froome – pentru britanicul în vârstă de 29 de ani, Turul Spaniei este marea şansă de a-şi salva sezonul, unul foarte slab în comparaţie cu precedentul, în ciuda a şase victorii bifate în primele luni. Spre deosebire de Contador, ciclistul lui Sky are la dispoziţie o echipă extrem de solidă, capabilă să controleze lucrurile şi să îi pregătească terenul necesar pentru atacuri. Odată rămas cu adversarii săi, Froome va trebui să demonstreze două lucruri: că şi-a regăsit forţa din 2013, care l-a ajutat să dea câteva atacuri năucitoare în etapele montane, dar şi că are un oarecare simţ tactic. Fără acestea, Chris Froome va avea probleme, în ciuda faptului că este avantajat de prezenţa celor două etape de contratimp individual, unde le poate lua minute celorlalţi oameni de general.

Chris Horner – deţinătorul trofeului nu a fost în niciun moment din acest sezon la cel mai înalt nivel, însă în Turul Utah a anunţat că se află într-o formă mai bună decât în urmă cu 12 luni, ceea ce înseamnă că este pregătit pentru Vuelta. Locul 17 din Turul Franţei şi locul doi din Utah au confirmat că Horner a progresat exact aşa cum şi-a dorit înaintea ultimului Mare Tur al stagiunii. Totuşi, o victorie este exclusă, având în vedere calitatea adversarilor, dar şi traseul, care nu i se mai potriveşte atât de bine. Asta nu înseamnă că americanul în vârstă de 42 de ani nu poate impresiona din nou, o clasare pe podium fiind un rezultat ce îi este la îndemână.

Nairo Quintana – columbianul se află în pole-position pentru a realiza dubla Il Giro – Vuelta, performanţă pe care doar Alberto Contador a mai atins-o în ultimele decenii. Absent din circuit mai bine de două luni, Quintana a revenit în pluton odată cu Turul Burgosului, pe care l-a câştigat fără prea mari dificultăţi, în ciuda faptului că a fost undeva la doar 70% din potenţial. La ora actuală, sud-americanul pare cel mai puternic favorit la tricoul roşu, însă la fel de adevărat este că Turul Spaniei va fi primul său test adevărat din postura de principal pretendent la victorie într-un Mare Tur. Pentru a condimenta această cursă, Quintana va trebui şi să îi spulbere lui Alejandro Valverde, colegul său, speranţele la victorie încă din săptămâna inaugurală, astfel încât să îl oblige pe acesta să i se dedice în restul cursei.

Joaquim Rodriguez – cu o excepţie (Turul Cataluniei), catalanul a ratat toate obiectivele pe care şi le-a fixat la startul anului, ceea ce înseamnă că acum este foarte motivat să câştige cursa de pe teren propriu, poate ultima oportunitate a carierei de a-şi trece în palmares un Mare Tur. Totuşi, lucrurile nu arată foarte bine pentru el, din mai multe motive: prezenţa unor adversari mai puternici, includerea a trei etape de contratimp (chiar şi în cel pe echipe, este de aşteptat ca “Purito” să piardă secunde bune) şi puţine secunde de bonificaţie puse în joc la sosire (10-6-4). De cealaltă parte, la aspecte pozitive intră prezenţa lui Daniel Moreno şi finişurile explozive desenate de Unipublic. Pentru spaniol, clasarea pe podium şi câteva victorii de etapă par a fi obiective mai realiste, un eventual succes al său la general putând fi catalogat ca o surpriză.

Rigoberto Uran – la fel ca Nairo Quintana, cel care l-a învins în Giro, şi Uran s-a întors în curse abia în august, participând în Tour de l’Ain, acolo unde a terminat pe 22. Rezultatul nu a fost deloc îngrijorător pentru columbian, care se află pe drumul cel bun, lucru ce mi-a fost confirmat de Carlos Verona, colegul său, spaniolul spunându-mi că principalul obiectiv al echipei Omega Pharma-Quick Step este să îl ajute pe Uran să lupte pentru un loc cât mai important la general. Un bun contratimpist, sud-americanul trebuie să arate că şi-a îmbunătăţit şi evoluţia pe munţi – capitol la care “a scârţăit” în unele etape din Turul Italiei – dacă vrea să aibă cu adevărat şanse să termine cursa între primii trei.

Alejandro Valverde – după Le Tour, mulţi au fost de părere că rutierul lui Movistar este terminat, însă acesta a răspuns imediat, triumfând în Clasica San Sebastian. Foamea de victorii şi dorinţa de a demonstra că rămâne unul dintre cei mai valoroşi ciclişti din lume îl vor ambiţiona să lupte pentru tricoul roşu, în ciuda faptului că nu el, ci Quintana este liderul desemnat al lui Movistar. Deşi în Turul Franţei a avut probleme, Valverde rămâne o “vulpe bătrână”, care va face tot posibilul ca să lupte pentru tricoul roşu sau o clasare pe podium, profitând şi de faptul că adversarii nu vor sta atât de mult cu ochii pe el.

Cicliştii menţionaţi mai sus sunt cei care se vor implica în bătăliile ce se vor da pentru tricoul roşu şi pentru podium, însă asta nu înseamnă că sunt singurii oameni de clasament general capabili să obţină un rezultat bun. Al treilea în Il Giro, Fabio Aru a spus în mai multe rânduri că Vuelta e un obiectiv important pentru el, iar asta înseamnă că italianul ar trebui să se afle constant în grupul favoriţilor pe finişurile în căţărare. Un alt tânăr, Wilco Kelderman, are potenţialul şi armele necesare ca să obţină un top cinci, lucru valabil şi pentru Daniel Martin, care va încerca să îşi salveze sezonul aici.

Julian Arredondo se prezintă cu gânduri la clasamentul general, iar dacă lucrurile nu vor merge în direcţia dorită, se poate reorienta oricând către tricoul de cel mai bun căţărător. Columbianul pare un pariu sigur la câştigarea unei etape, ceea ce nu se poate spune despre conaţionalul său, Carlo Betancur. Totuşi, dacă acesta îşi va regăsi picioarele din Paris-Nisa, atunci va trebui urmărit pe ascensiuni, unde mai este aşteptat să apară şi tânărul Warren Barguil, aflat înaintea celui mai important test al sezonului. BMC va miza pe Cadel Evans şi Samuel Sanchez, desfăşurarea cursei urmând să decidă cine va fi liderul echipei, însă aşteptările nu sunt foarte mari din partea celor doi. Asta nu se poate spune despre belgianul Jurgen Van Den Broeck, care a trecut peste problemele de sănătate din iulie şi e pregătit să lupte pentru o victorie.

Mulţi rutieri îşi vor face debutul în Vuelta, doi dintre aceştia venind de la Orica-GreenEdge. Este vorba despre Adam Yates şi Esteban Chaves, ce îşi pot depunde candidatura la titlul de “revelaţie a cursei”. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul lui Merhawi Kudus şi Louis Meintjes, de la MTN-Qhubeka, aceştia fiind doi dintre cei mai talentaţi tineri ciclişti din plutonul Turului Spaniei. Alţi oameni de urmărit pe munţi mai sunt Kenny Elissonde, Robert Gesink, Ryder Hesjedal, Johann Tschopp, Andrew Talansky, Natnael Berhane şi Daniel Navarro, cu toţii fiind dornici să demonstreze ceva şi să lupte pentru o victorie, un loc important la general sau pentru ierarhia căţărătorilor.

Ceilalţi protagonişti

Fără victorie din luna iunie, Peter Sagan speră să pună punct acestei serii în Vuelta, unde revine după trei ani. Slovacul va avea la dispoziţie multe finaluri ce i se potrivesc, tot ce rămâne de văzut fiind cum le va gestiona. La sprinturi şi în etapele cu sosiri uşor valonate vor mai apărea şi John Degenkolb şi Michael Matthews, doi ciclişti a căror rivalitate a început în urmă cu cinci ani, când concurau la tineret. În septembrie, aceştia vor merge la Campionatele Mondiale, iar Turul Spaniei va reprezenta ocazia ideală pentru a-şi intra în formă.

Alţi sprinteri tineri care ar trebui să aibă un impact asupra etapelor de plat sunt Nacer Bouhanni, aflat la una dintre ultimele curse alături de FDJ, Andrea Guardini (care încă nu are un contract pentru 2015) şi Moreno Hofland, olandezul ce a impresionat în Turul Utah. Deşi susţine că nu a fost niciodată un sprinter, Tom Boonen mai mult ca sigur se va implica în această luptă, unde va fi prezent şi campionul Belgiei, Jens Debusschere. Câştigător al unei etape în Turul Burgosului, Matteo Pelucchi va încerca să le strice socotelile marilor favoriţi, la fel ca Gerald Ciolek, de la care MTN-Qhubeka are aşteptări.

Contratimpurile individuale îi vor avea ca mari favoriţi pe Tony Martin şi Fabian Cancellara. Germanul este campionul mondial al disciplinei, în timp ce elveţianul va dori să arate că rămâne în elita sportului la acest capitol, în ciuda faptului că nu a mai câştigat un contratimp de un an. În afară de cele două runde, Cancellara şi Martin ar putea lupta pentru victorie şi în etapele în linie, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte ocazii. Tot o etapă şi-a fixat ca obiectiv şi Luis Leon Sanchez, un ciclist subestimat de mulţi, poate pentru că evoluează la o echipă Pro Continentală. Alături de Sanchez, Philippe Gilbert, Damiano Caruso, Rohan Dennis, Alessandro de Marchi şi Michael Valgren mai promit să se facă remarcaţi în următoarele trei săptămâni.

Câte zile de cursă/victorii au favoriţii din Turul Spaniei 2014

Chris Froome 32/6

Daniel Martin 34/0

Fabio Aru 41/1

Alberto Contador 43/6

Chris Horner 48/0

Nairo Quintana 50/7

Alejandro Valverde 54/10

Joaquim Rodriguez 55/2

Rigoberto Uran 56/1

Wilco Kelderman 59/0

Who will win the Vuelta?

Rutierul săptămânii

În anii ’70-’80, trei fraţi belgieni şi-au construit un palmares solid în ciclism: Leo, Johan şi Paul au câştigat, împreună, o etapă în Turul Cataluniei, o alta în Turul Ţării Bascilor, Bruxelles–Ingooigem, mai multe etape în Turul Franţei, dar şi Turul Elveţiei. Ce legătură au aceştia cu alegerea pentru săptămâna ce tocmai a trecut? Simplu: cei trei sunt tatăl (Leo) şi unchii (Johan şi Paul) lui Tim Wellens, primul belgian care s-a impus în Turul Beneluxului, la cea de-a zecea ediţie a cursei apărute în 2005.

Venit, la fel ca mulţi alţi rutieri aflaţi în plutonul actual, din mountain bike, Tim Wellens a fost un amator cu rezultate impresionante în curse de şosea ca Tour des Pays de Savoie, Toscana-Terra di ciclismo, Le Triptyque des Monts et Châteaux şi Tour de l’Avenir, toate aceste clasări aducându-l în atenţia lui Lotto-Belisol, cu care a şi semnat la jumătatea lui 2012. Odată parafată această înţelegere, flamandul a beneficiat de şansa de a participa în competiţii de World Tour, arătându-şi în câteva ocazii potenţialul, în ciuda faptului că progresul său a fost mai lent.

În 2014, al doilea său sezon întreg ca profesionist, Tim Wellens a impresionat încă din primăvară, când a bifat două podiumuri de etapă în Il Giro, mult timp fiind în cărţi şi pentru câştigarea tricoului albastru. În acel moment, a devenit evident că o victorie va veni curând, iar ciclistul lui Lotto-Belisol a fost foarte aproape să o obţină în Ster ZLM Toer, acolo unde doar 12 secunde l-au despărţit de câştigarea clasamentului general, adjudecat de compatriotul său, Philippe Gilbert.

De atunci au trecut două luni şi alte patru curse, ultima dintre acestea, Turul Beneluxului, aducându-l pe Wellens pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Un bun căţărător, indiferent de teren (dealuri, munte mediu sau înalt), dar şi un rutier solid la contratimp, belgianul a dat un atac devastator în penultima etapă a cursei de World Tour, pe un traseu similar celui din Liège–Bastogne–Liège, iar acţiunea sa curajoasă şi, în acelaşi timp, subestimată de adversari, i-a adus nu doar victoria de etapă, ci şi tricoul de lider, pe care apoi l-a apărat fără probleme, câştigând la general şi confirmând că poate fi unul dintre cicliştii importanţi ai următorilor ani.

Până la a face planuri pentru sezoanele viitoare, Tim Wellens mai are câteva curse de disputat în actuala stagiune, cum ar fi Marele Premiu de la Plouay şi Turul Lombardiei. Între acestea, având în vedere evoluţia din ultima vreme, este foarte posibil să se infiltreze şi o prezenţă la Campionatele Mondiale de la Ponferrada, acolo unde Belgia va putea trimite o echipă formată din nouă oameni.

Turul Spaniei – date statistice

– Recordul de victorii la general este împărţit de Tony Rominger şi Roberto Heras, care s-au impus de câte trei ori

– Ierarhia naţiunilor e condusă de Spania (31 de victorii), urmată de Franţa (9) şi Belgia (7)

– Julian Berrendero (1942), Freddy Maertens (1997) şi Tony Rominger (1994) au condus cursa din prima şi până în ultima zi

– Şapte rutieri s-au impus la general fără să îşi adjudece o etapă: Jean Dotto (1955), Rolf Wolfshohl (1965), Ferdinand Bracke (1971), Jose Pessarodona (1976), Marco Giovannetti (1990), Angel Casero (2001) şi Alejandro Valverde (2009)

– Agustin Tamames (1970), Domingo Perurena (1975), Hennie Kuiper (1976), Oscar Sevilla (2001) şi Roberto Heras (2002) au pierdut tricoul de lider în ultima zi

– Delio Rodriguez este lider într-un clasament al etapelor câştigate, cu 39 de succese

– Elveţianul Alex Zülle are cele mai multe zile petrecute în tricoul de lider, 48

– Sean Kelly şi Laurent Jalabert şi-au adjudecat de câte patru ori ierarhia pe puncte, un record al competiţiei

– Jose Luis Laguia este singurul ciclist care a triumfat de cinci ori în clasamentul căţărătorilor

– Recordul de participări îi aparţine lui Iñigo Cuesta, care a luat de 17 ori startul în Vuelta

– Jose Vicente Garcia Acosta şi Federico Echave au cele mai multe ediţii încheiate, 14

– Trei rutieri din afara Europei s-au impus la general: Luis Herrera (Columbia), Alexandre Vinokourov (Kazahstan) şi Chris Horner (S.U.A.)

– Cea mai mică diferenţă între primul şi al doilea clasat a fost consemnată în 1984, când Eric Caritoux l-a învins pe Alberto Fernandez pentru doar şase secunde

– La polul opus se află cursa din 1945, câştigată de Delio Fernandez, cu un avans de 30 de minute şi opt secunde în faţa lui Julian Berrendero

– Spaniolul Domingo Perurena este singurul ciclist care a purtat tricoul de lider la şase ediţii

– Belgianul Freddy Maertens deţine recordul pentru cele mai multe succese obţinute la o ediţie: 13 (1977)

– În 1948 s-a înregistrat cea mai mică medie orară: 25,72 km/h; 55 de ani mai târziu, a fost consemnată cea mai ridicată medie orară: 42,50 km/h

– Cea mai lungă perioadă de timp între două victorii ale gazdelor a fost între 1991 şi 1998

– Ediţia inaugurală, din 1935, a avut cele mai puţine etape (14); recordul pentru cele mai multe etape a fost bifat în 1947 (24)

– 33 de ţări au dat cel puţin un câştigător de etapă, în vreme ce 20 de naţiuni au oferit măcar un lider al ierarhiei generale

– Cele mai vizitate oraşe din istoria cursei sunt Madrid (117), Zaragoza (90) şi Barcelona (89)

– Ultimul campion mondial en-titre care a câştigat Vuelta a fost Freddy Maertens, în 1977

– Angelino Soler este cel mai tânăr învingător din istorie, la 21 de ani şi 166 de zile

– Cel mai vârstnic campion e Chris Horner, care a triumfat la 41 de ani şi 327 de zile

– Recordul de victorii consecutive îi aparţine lui Delio Rodriguez, învingător în şase etape la ediţia din 1941

– Doar două ţări străine au găzduit startul Vueltei: Portugalia şi Olanda

Lista de start pentru Turul Spaniei 2014

AG2R: Carlos Betancur, Maxime Bouet, Hubert Dupont, Damien Gaudin, Patrick Gretsch, Yauheni Hutarovich, Lloyd Mondory, Rinaldo Nocentini, Sebastien Turgot.

Astana: Fabio Aru, Daniil Fominykh, Andrea Guardini, Jacopo Guarnieri, Mikel Landa, Alexey Lutsenko, Tanel Kangert, Paolo Tiralongo, Andrey Zeits.

Belkin: Stef Clement, Robert Gesink, Moreno Hofland, Martijn Kaizer, Wilco Kelderman, Paul Martens, Laurens ten Dam, Maarten Tjallinii, Robert Wagner.

BMC: Rohan Dennis, Cadel Evans, Philippe Gilbert, Steve Morabito, Dominik Nerz, Manuel Quinziato, Samuel Sanchez, Larry Warbasse, Danilo Wyss.

Caja Rural: Javier Aramendia, David Arroyo, Pello Bilbao, Karol Domagalski, Francesco Lasca, Lluis Mas, Antonio Piedra, Luis Leon Sanchez, Amets Txurruka.

Cannondale: Maciej Bodnar, Damiano Caruso, George Bennett, Guillaume Boivin, Alessandro De Marchi, Oscar Gatto, Matthias Krizek, Paolo Longo, Peter Sagan.

Cofidis: Yoann Bagot, Jerome Coppel, Romain Hardy, Gert Jõeäär, Christophe Le Mevel, Guillaume Levarlet, Luis Angel Mate, Daniel Navarro, Romain Zingle.

Europcar: Natnael Berhane, Jerome Cousin, Dan Craven, Jimmy Engoulvent, Vincent Jerome, Yannick Martinez, Maxime Mederel, Bryan Nauleau, Romain Sicard.

FDJ: Nacer Bouhanni, Kenny Elissonde, Murilo Fischer, Alexandre Geniez, Johan Le Bon, Cedric Pineau, Thibaut Pinot, Anthony Roux, Geoffrey Soupe.

Garmin-Sharp: Nathan Brown, Andre Cardoso, Koldo Fernandez, Nathan Haas, Ryder Hesjedal, Daniel Martin, David Millar, Andrew Talansky, Johan Vansummeren.

Giant-Shimano: Nikias Arndt, Warren Barguil, Lawson Craddock, John Degenkolb, Johannes Frohlinger, Chad Haga, Koen De Kort, Tobias Ludvigsson, Ramon Sinkeldam.

Katusha: Giampaolo Caruso, Sergei Chernetckii, Alexandr Kolobnev, Dmitry Kozontchuk, Alberto Losada, Daniel Moreno, Joaquim Rodriguez, Yuri Trofimov, Eduard Vorganov.

IAM Cycling: Marcel Aregger, Jonathan Fumeaux, Sebastien Hinault, Dominic Klemme, Pirmin Lang, Matteo Pelucchi, Vicente Reynes, Aleksejs Saramotins, Johann Tschopp.

Lampre-Merida: Winner Anacona, Valerio Conti, Damiano Cunego, Elia Favilli, Roberto Ferrari, Przemyslav Niemiec, Filippo Pozzato, Maximiliano Richeze, Jose Serpa.

Lotto-Belisol: Sander Armee, Vegard Breen, Bart De Clercq, Jens Debusschere, Adam Hansen, Greg Henderson, Pim Ligthart, Maxime Monfort, Jurgen Van Den Broeck.

Movistar: Andrey Amador, Jonathan Castroviejo, Imanol Erviti, Jose Herrada, Gorka Izagirre, Adriano Malori, Javier Moreno, Nairo Quintana, Alejandro Valverde.

MTN-Qhubeka: Gerald Ciolek, Merhawi Kudus, Louis Meintjes, Sergio Pardilla, Kristian Sbaragli, Daniel Teklehaimanot, Jay Robert Thomson, Jacques Janse Van Rensburg, Jaco Venter.

Omega Pharma-Quick Step: Tom Boonen, Gianluca Brambilla, Nikolas Maes, Tony Martin, Wouter Poels, Pieter Serry, Rigoberto Uran, Martin Velits, Carlos Verona.

Orica-Greenedge: Sam Bewley, Esteban Chaves, Simon Clarke, Mitchell Docker, Brett Lancaster, Michael Matthews, Cameron Meyer, Ivan Santaromita, Adam Yates.

Sky: Dario Cataldo, Philip Deignan, Chris Froome, Peter Kennaugh, Vasil Kiryienka, Christian Knees, Mikel Nieve, Luke Rowe, Kanstantsin Siutsou.

Tinkoff-Saxo: Daniele Bennati, Alberto Contador, Jesus Hernandez, Sergio Paulinho, Ivan Rovny, Chris Anker Sørensen, Matteo Tosatto, Michael Valgren, Oliver Zaugg.

Trek Factory Racing: Julian Arredondo, Fabian Cancellara, Fabio Felline, Bob Jungels, Yaroslav Popovych, Jesse Sergent, Jasper Stuyven, Kristof Vandewalle, Haimar Zubeldia.

Navigare în articole