Jack Haig a început ciclismul în Bendigo, la un club local de mountain bike, iar la acea vreme nu se gândea să devină rutier profesionist. Lucrurile s-au schimbat după ce a fost selecţionat pentru Campionatele Mondiale sub 19 ani, atunci când a decis să se antreneze din greu pentru a se prezenta acolo în cea mai bună formă. Toată munca depusă l-a ajutat pe Jack să termine în top 50, un rezultat care i-a dat încrederea necesară să meargă mai departe cu un obiectiv clar pe termen lung, acela de a deveni ciclist profesionist.
Câţiva ani mai târziu, pe parcursul sezonului 2014, tânărul australian a primit oportunitatea de a concura în Turul Down Under, precum şi în alte curse importante, care i s-au potrivit şi i-au oferit ocazia să îşi arate clasa. După un solid loc 17 în Down Under, a arătat o formă frumoasă în Sun Tour şi în Turul Coreei, înainte de a veni în Europa, unde a terminat al doilea în Turul Alsaciei şi al 12-lea în Tour de l’Avenir, cea mai prestigioasă cursă de ciclism la tineret.
Toate aceste rezultate au fost suficiente pentru ca Orica-GreenEdge să semneze cu Jack şi să îi ofere astfel şansa de a-şi urma visul de a deveni profesionist. Tranziţia la echipa de World Tour este de aşteptat să fie una lină: după ce va concura pentru Avanti, pe teren propriu, se va alătura Academiei Australiene sub 23 de ani, iar apoi va evolua pentru Orica, mai întâi ca stagiar, din vară, iar apoi ca profesionist, din 2016.
Recent, am avut ocazia să vorbesc cu Jack despre sezonul anterior şi planurile sale pentru 2015, o stagiune în care multe lucruri bune sunt aşteptate să vină pentru rutierul în vârstă de 21 de ani.
– Jack, în prima cursă pe etape a anului, Turul Down Under, ai terminat pe 17, cel mai bun rezultat al unui ciclist din afara World Tour. Ce a însemnat acest rezultat pentru tine?
A fost uimitor să obţin un astfel de rezultat la începutul anului şi mi-a confirmat că pot reuşi ca profesionist într-o bună zi. A fost o săptămână destul de nebună, cu toată agitaţia care înconjoară o cursă de World Tour, dar m-am bucurat de tot ce s-a întâmplat.
– Forma ta bună a continuat în Sun Tour, acolo unde te-ai clasat pe podium. Te-ai aşteptat să termini atât de bine?
Nu prea, însă după rezultatul din Down Under ştiam că am o formă bună şi am fost încrezător că pot obţine un rezultat solid, dar nu credeam că voi fi pe podium la finalul cursei.
– Ceva mai târziu a venit cea mai bună clasare a anului pentru tine, în Turul Alsaciei. Ai fost mulţumit de rezultat sau dezamăgit că ai ratat victoria pentru doar şase secunde?
Am fost foarte muţumit să obţin un astfel de rezultat într-o cursă mare precum Turul Alsaciei, mai ales că era doar a doua mea competiţie în Europa. Am fost puţin îngrijorat la start, gândindu-mă că nu sunt suficient de bun pentru nivelul curselor din Europa, aşa că, apoi, când am obţinut acel rezultat, am fost destul de uşurat.
– În august, după o serie bună în cursele italiene de o zi, ai terminat pe locul 12 în Tour de l’Avenir.
Forma mea din Tour de l’Avenir nu a fost atât de bună, pentru că sezonul a fost unul lung. Am avut un nivel foarte bun chiar la începutul anului şi apoi am lucrat la acesta pentru Turul Alsaciei, după care m-am chinuit să îmi păstrez forma pentru cursele de o zi din Italia, aşa că nu am fost fericit cu evoluţia mea. Până la urmă, locul 12 la general nu este prea rău, având în vedere că am pierdut în jur de un minut şi jumătate în prima zi cu căţărări, atunci când a trebuit să îi dau bicicleta lui Robert Power pe o ascenciune, deoarece lui i se blocase schimbătorul de viteze. Asta a însemnat că am pierdut contactul cu grupul fruntaş şi a trebuit să merg pe bicicleta lui o vreme, până când a venit maşina echipei.
– Per total, cum ai descrie sezonul tău?
Cred că am avut o stagiune bună până la Avenir şi Mondiale, acolo unde nu am evoluat chiar aşa cum mi-aş fi dorit. Dar până la acel punct am fost mulţumit de sezonul meu, a fost de departe cel mai bun din carieră. Sunt de părere că am progresat la toate capitolele, ceea ce m-a ajutat să obţin rezultatele respective.
– Iar acele rezultate te-au ajutat să devii profesionist cu Orica.
Da, însă voi fi profesionist doar din 2016, iar cotractul meu se va întinde până la finalul lui 2017. Sper să particip în câteva curse alături de echipă pe finalul stagiunii viitoare, la fel cum a făcut şi Caleb Ewan. Am atras atenţia după Turul Down Under, însă multe echipe au vrut să aştepte pentru a vedea cum mă descurc în Europa. Orica mi-a oferit cea mai bună oportunitate pentru a progresa, permiţându-mi să mai rămân un an la tineret, pentru a învăţa şi a deveni mai puternic înainte să trec la profesionişti. Aşa că atunci când voi face acest pas sper să am un prim an bun, similar cu cel al fraţilor Yates.
– Înainte de asta vei continua să concurezi pentru Avanti. Ce obiective ai?
Nu mai sunt curse anul acesta, dar în 2015 îmi doresc să mă descurc bine la Campionatele Naţionale şi sper să fiu selecţionat din nou pentru Turul Down Under. Dacă voi avea anul viitor un start similar cu cel din 2014, voi fi foarte fericit.
– Pe termen lung, te vezi capabil să lupţi pentru victorie şi în cursele de o zi, nu doar în cele pe etape?
Cred că trebuie să îmi găsesc ritmul în World Tour şi să progresez ca rutier, iar apoi să mă concentrez pe a încerca să câştig curse. Îmi place să urmăresc cursele de o zi şi mi-ar plăcea să concurez acolo, însă mai întâi va trebui să devin ceva mai puternic, înainte de a lupta pentru victorie acolo.
– Ce lucruri ţi-ai dori să îmbunătăţeşti pe viitor?
Contratimpul, dar şi capacitatea de a câştiga dintr-un grup redus. Asta înseamnă sprintul, dar şi tactica pe care trebuie să o foloseşti acolo. Sper că toate acestea mă vor ajuta în viitor să câştig o cursă importantă de World Tour, dar şi un Mare Tur.
Cafe Roubaix 