Cafe Roubaix

Robert Power: “Campionatele Naţionale sunt un obiectiv major”

Atunci când era mic, Robert Power a descoperit rugby-ul şi părea predestinat să aibă o carieră frumoasă acolo. Însă soarta a avut alte planuri, aşa că după o accidentare la genunchi, suferită la vârsta de 13 ani, a trecut la ciclism, alături de clubul Midlands Cycling, iar aceasta s-a dovedit a fi o decizie excelentă. După ce a făcut velodrom timp de un an, Robert a trecut la ciclismul pe şosea, şi pe măsură ce sezoanele au trecut, a devenit mai puternic şi a căpătat experienţă, factori ce l-au ajutat să obţină rezultate impresionante la juniori, în Europa (podiumuri în Giro della Lunigiana şi Giro di Basilicata).

În 2014, la tineret, a avut un sezon dominant, pe parcursul căruia a terminat al doilea la Campionatele Naţionale, apoi pe locul şapte în Turul Azerbaidjanului şi în Turul Cehiei, înainte să câştige trei curse italiene de o zi, momentul de top fiind victoria obţinută în Gran Premio Capodarco, acolo unde a oferit o incredibilă demonstraţie de forţă. Cu aceste rezultate în CV, Robert Power s-a prezentat în Tour de l’Avenir ca unul dintre favoriţi şi a terminat pe locul secund, devenind primul australian care s-a clasat pe podium acolo.

Ultima sa competiţie a sezonului a fost cursa pe şosea de la Campionatele Mondiale desfăşurate la Ponferrada, după care rutierul în vârstă de 19 ani a luat o binemeritată pauză, înainte de a merge într-un cantonament de două săptămâni, în Australia. Acolo se afla când am vorbit cu el, la finalul lunii noiembrie.

– Robert, cum vezi acum sezonul 2014?

Am avut un an bun cu echipa, am muncit foarte bine împreună şi ne-am bucurat de un nucleu puternic, din care am făcut parte eu, Jack Haig, Campbell Flakemore şi Caleb Ewan. Am încercat să obţinem cât mai multe rezultate bune şi cred că am reuşit asta. Am înregistrat şi un progres evident, iar acum sperăm ca sezonul viitor să obţinem mai multe rezultate bune decât în 2014. De asemenea, mi-am îmbunătăţit aptitudinile, precum şi toate celelalte detalii ale vieţii de ciclist, de la nutriţie la felul cum trebuie pregătită o cursă.

– Cum a fost să concurezi mai ales în Europa?

M-am bucurat mult de anul acesta, a fost o adevărată provocare în primul meu sezon de tineret şi mi-a plăcut să particip în cursele lungi şi dificile, precum cele de o zi din Italia, deoarece sunt extraordinare şi foarte dure. Foarte mulţi rutieri puternici şi foarte multe echipe bune sunt în Europa, şi toată lumea îşi doreşte să câştige. În Australia, găseşti 20 de ciclişti care îşi doresc să câştige, în timp ce în Europa sunt 200, iar scenariul este acelaşi în fiecare zi. Totul este mult mai competitiv şi ai parte de mai multe provocări.

– Ai bifat trei victorii în cursele de o zi din Europa: Briga Novarese, Poggiana şi Capodarco. Care a fost mai importantă?

Trebuie să spun Capodarco, deoarece tot anul m-am gândit la această cursă şi mi-am dorit să o câştig. Întreaga echipă a muncit pentru mine pe parcursul zilei şi trebuie să le mulţumesc colegilor pentru asta, deoarece au făcut o treabă excelentă. Capodarco este o cursă specială pentru mine şi sunt fericit pentru că am câştigat-o.

– Ceva mai târziu, ai terminat pe locul secund în Tour de l’Avenir.

Mi-a plăcut L’Avenir, e o cursă dificilă şi ne-am prezentat acolo cu o echipă puternică, formată din rutieri care au venit la start ca să obţină victorii de etapă şi să lupte pentru ierarhia generală. Echipa a muncit din greu în etapele de sprint, dar şi în cele montane. A fost un nivel cu totul diferit acolo, cu multe echipe naţionale puternice, şi sunt mulţumit de locul meu secund. Evident, mi-ar fi plăcut să câştig L’Avenir, am făcut tot ce am putut pentru a mă impune la general, însă lucrurile nu au mers tot timpul cum am dorit.

– În Sun Tour şi în cursele italiene de o zi desfăşurate în toamnă, ai concurat împotriva multor rutieri de World Tour. Cum ai trăit acea experienţă?

Mi-a arătat ce am de îmbunătăţit de-a lungul anilor. Ştiu că în continuare trebuie să învăţ toate acele mici detalii, precum poziţionarea în pluton sau felul cum trebuie să cobor, aspecte care sunt foarte importante. Am mult de muncă în următorii ani, dar sper ca într-o bună zi să fiu în aceeaşi ligă cu aceşti ciclişti.

– Ce ai făcut în ultima vreme?

Am fost într-un cantonament cu Orica-GreenEdge, nu împreună cu echipa propriu-zisă, ci cu Academia World Tour. Asta a reprezentat o excelentă oportunitate de a mă antrena alături de Simon Gerrans, Simon Clarke sau Luke Durbridge, aşa că pot spune că a fost o săptămână foarte bună pentru noi.

– Îţi cunoşti programul pentru 2015?

Cred că va fi similar cu cel de anul acesta, iar asta înseamnă că sper să merg în Tour de l’Avenir şi la Campionatele Naţionale, programate la începutul sezonului. Apoi, sper să particip din nou în Europa, împreună cu echipa naţională de tineret, unde voi încerca să câştig câteva curse italiene de o zi şi nişte tururi. Momentan, mă concentrez pe Naţionale, urmând ca după aceea să văd ce voi mai face. Cursa pe şosea de la Naţionale este foarte importantă pentru mine, m-am antrenat din greu în ultimele săptămâni şi sunt nerăbdător să încerc să obţin un rezultat bun acolo. După Naţionale, va veni rândul curselor din Europa.

– Te-ai gândit la 2016, ţi-ar plăcea să începi acel sezon alături de o echipă de World Tour?

Da, mi-ar plăcea mult să devin profesionist atunci, deşi nu prea m-am gândit la asta. Mi-a plăcut să mă antrenez cu băieţii de la GreenEdge în cantonament, săptămâna trecută, şi am remarcat că echipa e foarte bine organizată şi cei de acolo se simt bine. Totuşi, vreau să iau lucrurile uşor, să mă bucur de sezonul următor şi să mai petrec încă un an participând în cursele de tineret.