Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Archive for the month “ianuarie, 2015”

Dylan Groenewegen: concentrat pe clasice în 2015

Dylan Groenewegen

Roompot este o echipă nouă pe scena internaţională a ciclismului, iar printre rutierii cu care a semnat pentru primul sezon se află şi Dylan Groenewegen, unul dintre cele mai mari talente olandeze ale momentului. Originar din Amsterdam, rutierul în vârstă de 21 de ani s-a făcut remarcat încă de la juniori, atunci când a câştigat o etapă în Driedaagse van Axel şi o alta în Liège-La Gleize. Apoi, la tineret, şi-a confirmat potenţialul, triumfând într-o etapă din Turul Normandiei, dar şi în Turul Flandrei, unde a devenit doar al treilea batav care s-a impus de la apariţia cursei, în 1936.

Succesul din Flandra a atras atenţia multor echipe profesioniste, aşa că Dylan Groenewegen a ajuns în cele din urmă la Roompot, singura grupare olandeză din eşalonul Pro Continental. Aici va avea ocazia de a progresa şi, în acelaşi timp, de a avea un program de curse bun, care va include şi câteva clasice. Saptămâna trecută, când se afla în cantonament, am vorbit cu Dylan, cu ajutorul lui Léon Boele, ofiţerul de presă al echipei, şi l-am întrebat mai multe despre aşteptările sale pentru acest sezon.

– Dylan, cum ai început ciclismul?

Ciclismul se află în familia mea de mult timp, aproape toată lumea l-a practicat sau este în continuare activă în curse ori în alte evenimente cicliste. Într-o zi am mers într-o cursă, am primit un premiu şi din acel moment mi-am dorit mai mult. Participarea mea în curse a fost un hobby, dar curând am realizat că vreau să fiu profesionist, iar acum sunt foarte fericit că am făcut acest pas alături de Roompot.

– În sezoanele anterioare ai avut multe rezultate solide, între care şi victoria din Turul Flandrei. Cât de important a fost acel succes pentru tine?

Obiectivul a fost să mă rezultate bune încă de la startul stagiunii, iar principala ţintă a fost câştigarea Turului Flandrei. Am terminat al doilea în 2013 şi mi-am dorit neapărat să câştig cursa un an mai târziu, iar la final am fost fericit că lucrurile au mers bine şi mi-am îndeplinit obiectivul.

– Ai avut vreo dezamăgire notabilă în 2014?

Întotdeauna apar astfel de momente, iar unul dintre acestea a fost ratarea victoriei la Campionate Naţionale, vara trecută, acela fiind un obiectiv important pentru mine. Aş mai fi putut concura la tineret şi anul acesta şi să încerc astfel să mă impun acolo, dar am ales să fac pasul la profesionişti şi sunt fericit cu asta.

– Care e povestea transferului la Roompot?

Am ajuns la un acord cu o echipă în prima parte a lui 2014, însă aceasta s-a desfiinţat, aşa că a trebuit să aleg între BMC şi Roompot. Aceasta din urmă mi-a oferit multă încredere, şi am decis să merg acolo. Îmi place mult aici, este frumos, sunt rutieri olandezi în lot, iar atmosfera e excelentă.

– Jean-Paul Van Poppel a spus despre tine că nu îţi este frică la sprinturi şi că eşti capabil să improvizezi. Ce părere ai despre calităţile tale?

Sprintul meu este foarte bun, dar ar trebui să fie şi mai bun. Vreau să îl îmbunătăţesc cu ajutorul lui Jean-Paul Van Poppel, care e mentorul echipei. Atunci când traseul este dificil, sprintul meu este foarte important, deoarece funcţionează ca o armă puternică.

– În ce curse vei merge în primele luni ale sezonului?

Voi începe luna viitoare, în Franţa, cu Etoile de Bessèges, după care sper să fiu la startul lui Kuurne-Bruxelles-Kuurne, E3 Harelbeke, Gent-Wevelgem şi altor curse de o zi.

– Şi ce obiective vei avea în acest prim an?

Mi-aş dori să mă descurc bine în câteva dintre clasicele de primăvară. Sper că sprintul meu puternic mă va ajuta să mă fac remarcat în cursele importante din calendar. În viitor, nu există nicio îndoială, îmi doresc să câştig cât mai multe curse.

Echipele invitate în Turul Italiei 2015

Giro 2015 Wild Cards

În ultima vreme, organizatorii Corsei Rosa şi-au făcut un obicei din a surprinde atunci când anunţă grupările Pro Continentale primite la start (în fond, e şi aceasta o formă de publicitate). După ce în 2014 au acceptat-o pe Neri Sottoli, în ciuda celor două scandaluri de dopaj în care a fost implicată, acum a venit rândul să îi ofere un wild card lui CCC Sprandi Polkowice, formaţie ce nu a mai concurat în Il Giro din 20013, atunci când Dariusz Baranowski a terminat pe locul 12. Multă lume se aştepta la Colombia sau UnitedHealthcare, însă Mauro Vegni a preferat-o pe CCC, declarând că decizia este legată, în mod evident, şi de interesele comerciale ale companiei RCS Sport.

Lucrurile cu adevărat interesante încep abia acum, deoarece potrivit unor informaţii oficiale, CCC Sprandi Polkowice a intrat în posesia invitaţiei cu condiţia ca Davide Rebellin şi Stefan Schumacher, doi oameni cu probleme de dopaj în trecut, să nu fie prezenţi la start. Dacă va fi sau nu aşa, vom afla la începutul lunii mai, dar cert este că şi fără aceştia, polonezii pot alinia o echipă puternică, din care ar trebui să facă parte Grega Bole, Eryk Laton, Cristian Delle Stelle, Sylwester Szmyd, Josef Cerny, Branislau Samoilau sau Maciej Paterski.

Altfel, calculele hârtiei au fost respectate, şi Androni Giocattoli-Venezuela, Bardiani, Nippo-Vini Fantini şi Southeast au fost invitate la start, urmând să ducă la cinci numărul grupărilor italiene aflate în cursă (cealaltă e Lampre-Merida, din World Tour). Până când va începe Il Giro mai sunt ceva mai mult de trei luni, iar dacă lucrurile vor merge bine pentru Eduard Grosu şi Serghei Tvetcov, atunci România va avea primii doi rutieri din istorie în Turul Italiei. Un moment care va veni la 79 de ani de la prezenţa lui George Hapciuc, Virgil Mormocea, Constantin Tudose şi Nicolae Ţapu – singurii români care au concurat vreodată într-o cursă majoră – în Turul Franţei.

Kristoffer Skjerping: “My biggest career goal is to win Flanders”

Kristoffer Skjerping

He is just 21-years-old, but know what he wants. Ever since starting cycling, thanks to his older brother, Kristoffer Skjerping was determined to become better and better with each season and reach all of his goals. So, after racing for a Norwegian team at a Continental level, he started adding some solid results to his palmares, one of which was stage 1 of the Tour de l’Avenir, after being in the break all day long. Soon afterwards, he got his biggest result up-to-date, 3rd at the U23 World Championships in Ponferrada and that brought him a pro contract with Cannondale-Garmin, after three years with Team Joker.

One of the most promising neo-pro riders of the peloton, Kristoffer Skjerping is a cyclist whose future lies in the Classics, which have fascinated him for a long time now. This season, although a debutant, he will get the chance to do some of the best one-day races of the calendar, thus living one of his dream. For the moment, Kristoffer’s goal is to finish these races and gain experience, so that one day he can come back as one of the favorites.

– Kristoffer, you’re making your pro debut earlier than expected, at the Tour de San Luis.

Yes, that was a bit of a shock, but I’m happy to be here, and I’m really looking forward to start racing with Cannondale-Garmin.

– What do you think of Argentina so far?

The first thing that caught my attention was the heat. It’s not easy to go from –20 degrees to +35, but I’m a viking, so I will survive.

– With what expectations are you starting San Luis?

I hope I can do my job for the team and come through the race. If I get a result in a sprint one day, that will be a big bonus.

– What are your goals for this year?

I want to learn as much as possible and do everything that the team tells me to do. My biggest goals will come in the Classics, so to finish all of them is a big target for me. Everything I will do in the next weeks leads up to the Classics and that’s why I’m trying to be in the best shape of my life for those races. It goes without saying that in the future I want to win such a race.

– Are you thinking about a particular Classic?

My biggest goal in the future is to win the Tour of Flanders. The short steep climbs suit me well, and I have a good sprint in the end, which is really helpful.

– Is there anything you’d like to improve?

I want to be stronger mentally, especially in the sprints. Don’t think so much, just do it!

– You’ll be 24 by the time Bergen hosts the World Championships, in 2017. Do you think you could get a nice result there?

I think it comes too early for me to think of a win, but to get a good result is possible. The World Championships in Bergen is a big goal for me and I think a lot about it. The course actually goes 200 meters away from my house and I get goosebumps just thinking about it!

– How do you explain the cycling boom in Norway?

I think the main reason lies in the very good riders we had in the last few years. When I started cycling, Thor Hushovd and Kurt Asle Arvesen were the big cycling stars in Norway. After them, Edvald Boasson Hagen and Alexander Kristoff came from behind and are now amongst the best cyclists in the world.

Kristoffer Skjerping: “Marele obiectiv al carierei mele este să câştig Turul Flandrei”

Kristoffer Skjerping

Are doar 21 de ani, dar ştie ce vrea. Încă de când a început ciclismul, datorită fratelui său mai mare, Kristoffer Skjerping a fost motivat să devină din ce în ce mai bun şi să îşi atingă toate obiectivele. Aşa că, după ce a ajuns să concureze pentru o echipă norvegiană la nivel Continental, a început să îşi adauge rezultate importante în palmares, unul dintre acestea fiind victoria din prima etapă a Tour de l’Avenir, după ce a fost prezent în evadare toată ziua. La scurt timp de la acel succes, a obţinut cel mai important rezultat al carierei, locul al treilea în cursa pe şosea de la Campionatele Mondiale desfăşurate la Ponferrada, ceea ce i-a adus un contract de profesionist alături de Cannondale-Garmin, după trei ani petrecuţi cu Team Joker.

Unul dintre cei mai promiţători neo-profeşionisti rutieri din pluton, Kristoffer Skjerping e un rutier al cărui viitor este strâns legat de clasicele care îl fascinează de foarte mult timp. Sezonul acesta, deşi va fi un debutant, va avea ocazia să participe în câteva dintre cele mai importante curse de o zi din lume şi să îşi împlinească un vis. Pentru moment, obiectivul său este să încheie clasicele respective şi să capete experienţă, astfel ca într-o bună zi să revină la startul acestora ca unul dintre favoriţi.

– Kristoffer, vei debuta la profesionişti mai devreme, în Turul San Luis.

Da, a fost puţin şocant, însă sunt fericit să mă aflu aici şi aştept cu nerăbdare să încep să concurez alături de Cannondale-Garmin.

– Ce impresie ţi-a lăsat Argentina până acum?

Primul lucru care mi-a atras atenţia a fost căldura. Nu este uşor să treci de la minus 20 de grade la plus 35, dar sunt un viking, aşa că voi supravieţui.

– Cu ce aşteptări începi Turul San Luis?

Sper să îmi ajut echipa şi să trec cu bine de cursă. Dacă voi obţine un rezultat la sprint într-una dintre etape, voi considera asta ca fiind un mare bonus.

– Ce obiective ai pentru acest an?

Vreau să învâţ cât mai mult posibil şi să fac tot ceea ce îmi spune echipa. Marile mele obiective vor veni în clasice, pentru mine va fi foarte important să le termin. Tot ce fac acum e pentru a ajunge într-o formă cât mai bună la startul clasicelor, îmi doresc să fiu în cea mai bună formă a vieţii pentru acele curse. Evident, pe viitor vreau să câştig o astfel de cursă.

– Te gândeşti la o clasică anume?

Cel mai mare obiectiv al meu este să mă impun în Turul Flandrei. Căţărările scurte şi dure mi se potrivesc şi am un sprint bun la final, care e de mare ajutor.

– La ce vrei să mai lucrezi?

Vreau să îmi îmbunătăţesc nivelul mental, mai ales la sprint. Să nu mai stau atât de mult pe gânduri, ci să acţionez.

– Vei avea 24 de ani atunci când Bergen va organiza Campionatele Mondiale, în 2017. Este un rezultat bun acolo un obiectiv pentru tine?

Cursa va veni prea repede pentru a mă gândi la victorie, însă un rezultat bun e posibil. Campionatele Mondiale de la Bergen reprezintă un obiectiv important pentru mine, la care mă gândesc mult. Traseul trece la doar 200 de metri de casa mea, iar simplul gând îmi dă fiori.

– Care crezi că sunt principalele motive pentru popularitatea din ce în ce mai ridicată a ciclismului în Norvegia?

Principalul motiv ţine de rutierii foarte buni pe care i-am avut în ultimii ani. Atunci când m-am apucat de acest sport, Thor Hushovd şi Kurt Asle Arvesen erau marile vedete ale ciclismului în Norvegia. După ei au venit Edvald Boasson Hagen şi Alexander Kristoff, care se află acum între cei mai valoroşi rutieri din lume.

2015 Tour Down Under Preview

The first World Tour race of the season is ready to go underway in Australia, where some of the biggest stars are lining-up for the 17th edition of the Tour Down Under. After starting as a sprinters race, it evolved over the years and has become more suited to puncheurs and climbers, with the likes of Cadel Evans, Simon Gerrans, Richie Porte and Tom-Jelte Slagter amongst the riders who made the race more exciting with some fierce attacks and superb stage wins.

As was the case with the previous editions, there will be time bonuses, 3-2-1 at the intermediate sprints, and 10-6-4 at the finish of each stage. The leader of the race will wear the ochre jersey (introduced in 2006), and besides it, there will be other three jerseys put up for grabs, rewarding the best sprinter, the best climber and the best young rider. The winner will get 100 World Tour points and will get to lead the individual classification at least until March.

The course

TDU 2015 Campbelltown

Stage one of the Tour Down Under will take the peloton to Campbelltown, where Cadel Evans won last year, but the 2011 Tour de France winner can’t repeat that feat, as the Corkscrew Climb isn’t on the route anymore. This means the fast men of peloton will fight for the win in what will be the first of the three opportunities they’ll have at this edition. The final kilometer is slightly uphill, but not technical, so the power sprinters of the bunch will be the ones to watch for.

TDU 2015 Stirling

One day later, the riders will tackle the traditional Sterling finish (1,3 km long, 7,1% gradient), where is very likely to see a strong sprinter or a puncheur going for it. With the ascent not being so long, a rider who jumps from the bunch at the right moment can come home first. This doesn’t mean the GC contenders will not play along, as the bonus second will make the finish very interesting to them. Most likely, the ochre leader will pass on another rider’s shoulders.

TDU 2015 Paracombe

Stage three has some undulating roads and a circuit the peloton will face three times. There’s a climb – Torrens Hill Road – waiting at the finish, where the main contenders, after fighting for the best position at the front, will have the first real showdown on a tough hill, with gradients of 10%, 15% and even 20%. Paracombe is a new addition on the race’s course and is expected to deliver some proper fireworks and significant splits in the bunch.

TDU 2015 Mount Barker

Day four of racing has some climbs and that could help the breakaway stick to the line, although the sprinters teams will try to control the escape and set up their leaders for the finish in Mount Barker. The main problem for the peloton will not come from the undulating route, which will bring a steady climb in the last 40 kilometers, but from the crosswinds, which can make the race very frantic. Thus, the GC riders will have an extra reason to stay at the front and make sure they won’t be caught off guard. If everything will go fine, then the sprinters will be in the spotlight in Mount Barker.

TDU 2015 Willunga Hill

Stage five will bring the Old Willunga Hill, a climb which can help the contenders create some important gaps, if they will have the legs. Willunga Hill – 3 kilometers long and with an average gradient of 7,5% – will be climbed twice, first time with 26 kilometers remaining, and then at the finish, when it will be the scene of a fine showdown between the climbers. Last year, Richie Porte won at the top, with a 10 seconds advantage over Simon Gerrans, but it wasn’t enough to help the Sky rider take the GC, as Gerrans made sure of gaining a lot of bonifications during the race. For the pure climbers, it will be important to leave behind the fast cyclists, because the road eases up in the last 100 meters, which favors the guys who have an extra kick.

Last day of the race will take the peloton to the streets of Adelaide, for the traditional criterium (40 laps of 2,5 kilometers) that will give one last chance to the sprinters. Former winners of the Adelaide stage include André Greipel, Ben Swift, Robbie McEwen, Chris Sutton and Francesco Chicchi.

The favorites

Richie Porte is very lean, in great shape and comes here with the Aussie ITT under his belt and ready to win a second World Tour race, after Paris-Nice in 2013. Last year, Porte stormed on the Willunga Hill to take a memorable victory, which helped him finish 4th in the GC, just 10 seconds off Simon Gerrans. This season, he will have also the finish to Paracombe to make the difference, so there’s a pretty big chance he’ll take the GC, especially as he can count on a strong team, which includes former stage winner Geraint Thomas and British champion Peter Kennaugh. A triumph in Down Under would be very important for Porte’s confidence before returning to Europe, where he’s expected to lead Sky at the Paris-Nice and Giro d’Italia.

Making his 9th appearance in what will be his penultimate race, Cadel Evans knows the race inside out and has a huge motivation to be first in the GC, after missing on the win for just a second last season. The 37-year-old, three times winner of the best climber jersey, is well-known for being a fine tactician, so watch out for him to pick a moment to attack when everyone can be caught off guard. He too is backed by a strong team (Rohan Dennis, Silvan Dillier, Peter Stetina) and has the advantage of being fast from a small group, which means the 2009 world champion will go for some bonifications that can prove decisive at the end of the race.

Another Aussie who can rock the race is Nathan Haas, who stepped up in the past season and improved his climbing skills. He came 5th last year in Down Under, but now he can think of at least a top 3. Haas will be protected by the likes of Ryder Hesjedal, Davide Villella and Moreno Moser, who can all help him on the undulating roads of the race. With Simon Gerrans out of the race, the versatile Haas is Australia’s second best chance of taking the honors in this 17th edition, but it will be very important not to lose so much time on the Willunga Hill like last year, when he came 17 seconds after Porte had already crossed the finish line.

How about Luis Leon Sanchez? Many aren’t considering him a top favorite, but that could turn out to be a mistake, as the Astana rider is motivated to start the year with a bang and prove what he’s worth. When it comes to the Spanish cyclist, one should remember he always has a great start to the season, regardless of the race he does. Winner of the Tour Down Under in 2005, when he and Alberto Contador ripped the peloton to pieces on the Willunga Hill, Sanchez feels like home here and can take also a stage win while going for the GC.

After losing defending champion Simon Gerrans due to a collarbone injury, Orica-GreenEdge had to find a Plan B, which looks to be Daryl Impey, winner of the Tour of Alberta last September. The 30-year-old South-African has a very fast finish and can also climb, enough to make him one of the favorites for the overall. Also, thanks to his sprinting skills on tough terrain, he doesn’t need to attack and can just take wheels instead, waiting for the last meters to make the difference.

2014 saw Tom Dumoulin get his first World Tour win (in the Eneco Tour ITT), as well as finishing 3rd against the clock, behind Bradley Wiggins and Tony Martin, at the Ponferrada World Championships. Never before he has started the season so early, but that shouldn’t be a problem for the Giant-Alpecin rider, who will be mixing his GC hopes with helping Marcel Kittel on the flat stages. The main problem for Dumoulin – who will have Simon Geschke alongside – is that he lacks the kick Porte, Evans or Sanchez have, although there’s always the possibility to take people by surprise after he focused more on developing his climbing skills in the winter.

Uni-SA comes at the start with a very strong team, spearheaded by the talented Robert Power and Jack Haig. Power will make his debut here and many are curious to see what the 19-year-old can do against the pros, after such a strong season in 2014, which saw him win three one-day races in Italy and finish second in the Tour de l’Avenir (best result ever for an Australian rider). When it comes to Haig, he’s returning here after a fine ride last year, which saw him win the best young rider jersey, as well as finishing 17th. Also worth mentioning is that Jack Haig has had a strong start to the season last week, with top 10 placings in the U23 road race and time trial at the Nationals.

So who else can light up the race? One obvious pick is Tiago Machado, Katusha’s leader, who is returning to the World Tour after a year with NetApp-Endura, during which he won his first stage race, the Tour de Slovenie. Machado was 3rd back in 2012 and he sure is capable of another podium. Another outsider who can make himself noticed is Blel Kadri, stage winner at the 2014 Tour de France, in the Vosges Mountains. He likes this type of finishes, has a good record in Down Under and is expected to be the leader of the team, despite the presence of Domenico Pozzovivo, whose goals will come later in the season.

Another interesting outsider is Movistar’s Gorka Izagirre. Starting his 6th season as a pro, the Basque rider made quite an impression in 2013, when he finished 7th on the Willunga Hill, just 16 seconds behind Simon Gerrans, the winner of the stage, but ahead of Kenny Elissonde, Ivan Santaromita or Geraint Thomas. Besides him, other names to watch include Etixx-Quick Step duo David de la Cruz and Pieter Serry, LottoNL-Jumbo’s George Bennett (5th in the New Zealand National Championships), Drapac’s Tim Roe, who looks ready for a new start in his career, and Adam Hansen, best climber of the 2014 race, who will most likely try to slip away and get a win.

When it comes to the sprints, things are much simpler: Marcel Kittel, winner of the People’s Choice Classic on Sunday, will be the overwhelming favorite on the flat stages, the German’s goal being to take a win after he disappointed in the previous two years in Oz. Australian champion Heinrich Haussler is very confident and on a rise after taking the national title and should be a protagonist in the sprints, as well as Trek’s Giacomo Nizzolo, who’s still searching for his first World Tour win in more than two years.

Other sprinters worth following are Greg Henderson, Mark Renshaw, Gianni Meersman (when the finish becomes too tough for the pure sprinters), Juan Jose Lobato, criterium champion Steele Von Hoff, Lorrenzo Manzin (a neo-pro, but who can be one of the season’s revelations), Wouter Wippert, and Lampre-Merida’s Niccolo Bonifazio, who scored some impressive wins in the last races of 2014.

Race stats

– The Tour Down Under was created in 1999 and in 2008 it became the first UCI World Tour event outside Europe

– First rider to take a stage was Nicolaj Bo Larsen, from Denmark

– Simon Gerrans has the most GC wins, three: 2006, 2012, 2014

– Another Aussie rider, Stuart O’Grady, collected the most podiums, six, including two wins

– As expected, Australia has the most GC wins since the inception of the race, 9, and the most stage wins, 48

– André Greipel is missing from this year’s race, but the German will be sure of remaining the on top of the stage wins all-time classification, with 16 victories

– Robbie McEwen (2002) and André Greipel (2008) share the record for the most stage wins at one edition, 4

– No road race world champions has ever won the Tour Down Under

– Luis Leon Sanchez (21) is the youngest winner of the race, the oldest being Patrick Jonker (34)

– Biggest winning margin came in 2004, when Patrick Jonker finished 1:13 ahead of Robbie McEwen

– Four former winners will be at the start in 2015: Michael Rogers, Luis Leon Sanchez, Martin Elmiger and Cameron Meyer

– Longest stage (McLaren Vale – Victor Harbor, 165,5 km) came in 2001 and was won by Italy’s Alessio Galletti

– On two occasions (2003 and 2012), first two riders in the GC had the same time

– 2006 was the year of the hottest edition, with four consecutive days over 42 degrees

– Adelaide is the city with most stage starts and finishes

Tony Gallopin: “My focus will be on the Ardennes”

Last year, Tony Gallopin was one of the best French riders of the peloton, confirming he is on the up after in 2013 he has won the Clasica San Sebastian, thanks to a great attack on the last climb of the race. A very versatile cyclist, the 26-year-old made some nice improvements during his first season with Lotto-Belisol and quickly established himself as one of the Belgian team’s captains. This led to him winning a stage in the Tour de France and wearing the yellow jersey for a day, on the 14th of July.

Now, he is ready for his fifth season in the World Tour, during which he hopes to have even more success than in 2014 and win another Classic. This was one of the topics he talked about in the following interview, that I took him a couple of days ago.

– Tony, how was 2014?

It was a very nice season, with the Tour de France stage win and the yellow jersey as highlights, all that happened there was fantastic. I’m very happy for the way things went in the race, but not so happy for the start of the season, when I wasn’t so lucky. I was in good shape for the Flemish Classics, but not lucky, while in the Ardennes truth is that I wasn’t at my very best. The final part of the season was much better and I’m really satisfied with my results in Canada.

– What made you focus this season on the Ardennes Classics, and not on Flanders?

In 2014, the Flemish races where my top goal, but when I got at the start of the Ardennes Classics, my legs weren’t so good. This made me think it’s better to change my program, focus on the Ardennes and do another race before, so that I will be more skinny. This season will give me some important clues for the future and will show me if I should continue on this path or make another change.

– Will you focus on all three Ardennes Classics?

I’m not sure I’ll ride Flèche Wallonne, so Amstel Gold Race and Liège–Bastogne–Liège will be the most important one-day races this year, races in which I want to be very competitive. That’s why I want to lose some weight and to arrive really fresh at the start of that week.

– In what races you will go before the Classics?

I’ll start in the Grand Prix La Marseillaise, continue with Etoile de Bessèges, Volta ao Algarve and Paris-Nice. Then I will go in Milan-Sanremo, but afterwards I’ll do only the Vuelta al Pais Vasco. It will be my first time there and I’m really happy to try something new. Next will be Brabantse Pijl, Amstel Gold Race and Liège–Bastogne–Liège.

– Will you focus also on the GC this season?

Maybe I will try again in Paris-Nice, like last year, but that depends on the course. Vuelta al Pais Vasco and the Criterium du Dauphiné are too tough for me.

– What do you think of the Tour de France parcours?

For me, it looks a little bit like the one in 2014. I’ll go there with the same goal as last year, to try and win a stage, most likely from a breakaway. In the flat stages, I will work for André Greipel.

– Are the World Championships on your agenda?

It looks like the course is a good one, that suits me. The Worlds will be an important target for me at the end of the season, so I’m thinking about coming into shape for September, which means that I’ll do the Canada races or the Tour of Britain. I like the races in Canada, but from that moment there are three weeks until Richmond, so nothing is decided yet. Anyway, a start in the Vuelta is very unlikely.

Tony Gallopin: “Mă voi concentra pe Ardeni”

Anul trecut, Tony Gallopin a fost unul dintre cei mai buni rutieri francezi din pluton, confirmând că se află pe o pantă ascendentă, după ce în 2013 a câştigat Clasica San Sebastian, în urma unui atac dat pe ultima căţărare a cursei. Un ciclist foarte versatil, Gallopin (26 de ani) a progresat mult în prima stagiune petrecută alături de Lotto-Belisol şi şi-a cimentat statutul de lider al echipei belgiene. Asta l-a ajutat să se impună într-o etapă din Le Tour şi să poarte tricoul galben vreme de o zi, chiar pe 14 iulie.

Acum, rutierul francez este pregătit să înceapă al cincilea său sezon în World Tour, unul în care şi-a propus să aibă şi mai mult succes decât în 2014 şi să câştige o clasică. Despre asta a vorbit pentru Cafe Roubaix, într-un interviu acordat în urmă cu câteva zile.

– Tony, cum a fost 2014?

A fost un sezon frumos, cu victoria de etapă din Turul Franţei şi tricoul galben purtat acolo, ca puncte de referinţă. Tot ce s-a întamplat a fost de-a dreptul fantastic. Sunt fericit pentru cum au decurs lucrurile în Le Tour, dar nu la fel de mulţumit atunci când vine vorba despre startul anului, deoarece nu am avut atât de mult noroc. Am fost în formă bună pentru clasicele flandriene, dar nu norocos, în vreme ce în Ardeni, adevărul este că nu am fost la cel mai bun nivel.

– Ce te-a făcut să te concentrezi în acest sezon pe clasicele din Ardeni, şi nu pe cele din Flandra?

În 2014, cursele din Flandra au reprezentat principalul meu obiectiv, însă când am ajuns la startul clasicelor din Ardeni, picioarele mele nu au mai răspuns atât de bine. Asta m-a făcut să mă gândesc la modificarea programului, să mă axez pe Ardeni şi să mai particip într-o cursă înainte, astfel încât să fiu mai subţire. Acest sezon îmi va oferi indicii importante pentru viitor şi îmi va arăta dacă trebuie să continui pe acest drum, sau dacă se va impune încă o schimbare.

– Te vei axa pe toate cele trei clasice din Ardeni?

Nu sunt sigur că voi concura în Flèche Wallonne, aşa că Amstel Gold Race şi Liège–Bastogne–Liège vor fi cele mai importante curse de o zi de anul acesta, clasice în care îmi doresc să fiu foarte competitiv. Tocmai de aceea, vreau să pierd din greutate şi să mă prezint foarte proaspăt la startul acelei săptămâni.

– În ce curse vei merge înainte de clasice?

Voi începe în Grand Prix La Marseillaise, voi continua cu Etoile de Bessèges, Turul Algarve şi Paris-Nisa. Apoi voi merge în Milano-San Remo, după care voi participa în Turul Ţării Bascilor. Va fi prima mea prezenţă acolo şi sunt foarte fericit să încerc ceva nou. După aceea vor urma Brabantse Pijl, Amstel Gold Race şi Liège–Bastogne–Liège.

– Te interesează şi clasamentul general anul acesta?

Poate voi încerca din nou în Paris-Nisa, la fel ca sezonul trecut, însă asta va depinde de traseu. Turul Ţării Bascilor şi Criteriul Dauphiné sunt mult prea grele pentru asta şi nu mă pot gândi la ele.

– Ce părere ai despre traseul Turului Franţei?

Din punctul meu de vedere, este destul de similar cu cel din 2014. Voi merge acolo cu acelaşi obiectiv ca anul trecut, şi anume, să încerc să câştig o etapă, cel mai probabil, dintr-o evadare. Altfel, în etapele de plat voi munci pentru André Greipel.

– Campionatele Mondiale sunt şi ele în planul tău?

Sunt de părere că traseul e unul bun, care mi se potriveşte. Mondiale vor fi un obiectiv important pentru mine la finalul stagiunii, aşa că mă gândesc să fiu în formă pentru luna septembrie. Asta înseamnă că voi merge fie în cursele din Canada, fie în Turul Marii Britanii. Îmi plac cursele canadiene, dar acestea se termină cu trei săptămâni înainte de Richmond, aşa că încă nu am luat o decizie. Oricum, un start în Vuelta este foarte puţin probabil.

Brian Holm: Cavendish, Kwiatkowski and the young riders coming from behind

Etixx-Quick Step is ready to begin a new season, which the team hopes to be even better than the 2014 one, when it racked up 58 wins, 20 of which came in World Tour races. First appointment of the Belgian team will be the Tour de San Luis, in Argentina, where Etixx will send a squad spearheaded by Mark Cavendish and world champion Michal Kwiatkowski, two riders surrounded by huge expectations: the Manxman has to prove that he’s still got it in the sprint and can come back at the top, while the young Pole will be watched with an even higher degree of interest than in the past, now that he has the rainbow jersey.

But 2015 it’s not going to be only about Cavendish and Kwiatkowski, as Etixx-Quick Step has a wider range of riders who will try to emulate last year’s results and keep the team amongst the best in the world. Sport director Brian Holm made some time recently for Cafe Roubaix to talk of the team’s stars, but also of the young riders, who make for an important part of Etixx’s core.

– Mister Holm, this year will be Michal Kwiatkowski’s first season in the rainbow jersey. On what races should he focus?

It will probably be more or less the same like last year. Wherever he will go, he can compete for the win. I’m curious to see him in the Classics and also in the Tour de France. He’s a very good rider, one of his best of his generation and has many years ahead of him to show what he can do. He has a very good form since the start of the season, his bottom level is very high, he’s very serious about the sport and he knows things will be different for him now. Everybody can ride with the national jersey, but having the rainbow jersey changes things, he will be watched and challenged by more riders now. When he’ll win, when he’ll lose or when he’ll crash, one thing will certain: everything will be bigger now for him.

– Will he work on improving his skills on longer climbs?

No, it’s not a priority at the moment. First of all, we want to see him in the Classics, to see how things will go there and then we’ll focus on the Grand Tours. We want to take things step by step.

– This season will be an important one also for Mark Cavendish. Is he capable of regaining his crown as the world’s best sprinter?

Well, I certainly hope so. Last year was still a pretty good one, inspite of the big blow that came in the first stage of the Tour de France. He has to keep his head high and win his races. André Greipel, Marcel Kittel and Alexander Kristoff will be there, he will lose some races against these guys, but I’m also sure he is going to beat them. Mark missed some luck in 2014, nobody knows what would have happened if not for that crash, but that’s cycling. He’s very motivated and ready, we could already see that in the training camp, and I think it’s for the first time I’ve seen him so skinny before the start of the season.

– Let’s shift towards the Classics team, which will be led once again by Tom Boonen. Giving his age (ed. 34-years-old), will 2015 be his last chance to win a Monument?

If Tom wants to ride for 6-7 more years, I think he’ll always be one of the favourites. He will always have it, he has class and he’ll always be capable to go for the win, especially in Paris-Roubaix. There are many young riders coming from behind, but Boonen and Cancellara will still be the there, as one of the favourites, even though not so big as in the past. Our Classics team is an excellent one; besides Tom we have 4-5 good riders who can make it: Stijn Vandenbergh, who did an amazing job last year, Zdenek Stybar, Niki Terpstra, Guillaume Van Keirsbulck, and even Nikolas Maes. Our squad has a lot of depth, we had 18-19 riders who won a race last year, while the rest of the teams had 10 riders. Even with HTC, we had 15 or 16 riders winning in a season. You could see the depth of the squad in the Tour de France: when Cavendish had to abandon, everybody declared us dead, and what happened? We won three stages.

– And many young riders are coming from behind, one of which is Julian Alaphilippe.

He is a cyclist who can be huge in the future. At the moment, it’s hard to say how far he’ll make it and if he’ll be a Classics rider. Julian can climb good, will probably not win the Tour de France, but will do some big things. He’s the type of Laurent Jalabert, can do most of the races, has excellent skills and is really fantastic, so it will be very exciting to follow him. We should not forget that he’s not the only talented youngster Etixx-Quick Step has. Last year, Petr Vakoč was surprinsingly good and he’s very strong. Same goes for Lukasz Wisniowski, Michal Kwiatkowski told us he was impressed by what he showed in the trainings. For these young riders it will be very important to not do very tough races from the beginning, so that they don’t get burned out. We have excellent trainers and they always think of a very good program for the young cyclists, which will also be the case now.

– How important will the GC be for the team in this season?

In the past, we were too short on the climbs, we didn’t have too many climbers, but now things have changed. We signed Maxime Bouet and David de la Cruz, so they will provide some strong support to Rigoberto Uran. There’s also Pieter Serry and we hope that all these riders will change things for us, so we expect some nice results in stage races.

– Who can be the revelation of the team?

We have many good riders, but if I am to pick a cyclist who can do things differently, than that would be Julian Alaphilippe. He is still learning, but he’s more stronger, can get to the final in tough and selective races, and has the potential and characteristics of becoming a monster in the future. He is still young and impulsive, so he needs more patience and to stay calm, and I’m sure he’ll be there sooner or later and make a name for himself.

Brian Holm: despre Cavendish, Kwiatkowski şi tinerii rutieri care vin din urmă

Etixx-Quick Step este pregătită să înceapă un nou sezon, în care echipa speră să depăşeacă rezultatele din 2014, atunci când a obţinut 58 de victorii, dintre care 20 în curse de World Tour. Primul rendez-vous al grupării belgiene va fi Turul San Luis, în Argentina, acolo unde Etixx va fi condusă de Mark Cavendish şi Michal Kwiatkowski, campionul mondial, doi rutieri de la care aşteptările sunt foarte mari: britanicul trebuie să demonstreze că este în continuare o forţă la sprint şi poate ajunge din nou în top, în vreme ce tânărul polonez va fi urmărit cu şi mai mult interes decât în trecut, acum că poartă tricoul curcubeu.

Însă în 2015 nu va fi vorba doar despre Cavendish şi Kwiatkowski, în condiţiile în care Etixx-Quick Step are mai mulţi ciclişti foarte puternici, care vor încerca să aducă victorii şi să păstreze echipa între cele mai bune din lume. Directorul sportiv al lui Etixx, Brian Holm, şi-a făcut recent timp pentru Cafe Roubaix şi a vorbit despre vedetele formaţiei, dar şi despre rutierii tineri din lot, ce ocupă un loc foarte important în structura echipei.

– Domnule Holm, Michal Kwiatkowski va concura în tricoul curcubeu, pentru prima oară în carieră. Pe ce curse ar trebui să se concentreze?

Va avea un program mai mult sau mai puţin similar cu cel de anul trecut. Oriunde va merge, va putea concura pentru a obţine victoria. Sunt curios să îl văd în clasice şi în Turul Franţei. Este un rutier fantastic, unul dintre cei mai buni din generaţia sa şi are mulţi ani la dispoziţie pentru a arăta de ce e capabil. Are o formă foarte bună încă de la startul sezonului, iar nivelul său de bază este unul extrem de ridicat. E foarte serios în ceea ce priveşte ciclismul şi este conştient de faptul că lucrurile vor fi diferite de acum încolo. Oricine poate concura în tricoul de campion naţional, dar să ai tricoul curcubeu schimbă situaţia, va fi mereu supravegheat şi testat de ceilalţi rutieri. Fie că va câştiga, va pierde sau va fi implicat într-o căzătură, un lucru este sigur: totul va fi la o altă dimensiune pentru el de acum înainte.

– Va munci pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile pe căţărările lungi?

Nu, nu reprezintă o prioritate în momentul de faţă. În primul rând, dorim să îl vedem în clasice, să aflăm cum se descurcă acolo, după care ne vom concentra pe Marile Tururi. Vrem să luăm lucrurile pas cu pas.

– Sezonul acesta va fi unul important şi pentru Mark Cavendish. Este capabil să îşi recâştige titlul de cel mai bun sprinter din lume?

Sper că se va întâmpla asta. Anul trecut a fost unul destul de bun, în ciuda loviturii primite în etapa inaugurală din Turul Franţei. Trebuie să ţină capul sus şi să continue să câştige curse. André Greipel, Marcel Kittel şi Alexander Kristoff vor fi acolo, iar el va pierde unele curse în faţa lor, dar sunt sigur şi că îi va învinge. Este foarte motivat şi pregătit, lucru pe care l-am observat la antrenamente. De asemenea, cred că e pentru prima oară când îl văd atât de subţire înainte de startul sezonului.

– Să vorbim şi despre echipa de clasice, care va fi condusă de acelaşi Tom Boonen. Având în vedere vârsta lui (n.r. 34 de ani), va fi 2015 ultima sa oportunitate de a câştiga un Monument?

Dacă Tom va decide să mai continue 6-7 ani, cred că va fi mereu unul dintre favoriţi. Are clasă şi va fi întotdeauna capabil să meargă pentru victorie, mai ales în Paris-Roubaix. Sunt mulţi ciclişti tineri care vin din urmă, dar Boonen şi Cancellara vor fi mereu acolo, ca unii dintre favoriţi, chiar dacă nu atât de mari ca în trecut. Echipa noastră de clasice este una excelentă; în afară de Tom, avem alţi 4-5 ciclişti ce pot da lovitura: Stijn Vandenbergh, care a făcut o treabă fantastică anul trecut, Zdenek Stybar, Niki Terpstra, Guillaume Van Keirsbulck şi Nikolas Maes. Echipa noastră e foarte puternică, anul trecut am avut 18 sau 19 rutieri care au obţinut cel puţin o victorie, în timp ce restul formaţiilor au avut cel mult zece. Chiar şi la HTC, nu am avut mai mult de 15-16 ciclişti învingători într-un sezon. Forţa echipei s-a văzut în Turul Franţei: atunci când Cavendish a căzut şi a abandonat, toţi ne-au cântat prohodul, şi ce s-a întâmplat? Am câştigat trei etape.

– În plus, pe lângă cei menţionaţi, foarte mulţi tineri vin din urmă, iar unul dintre aceştia este Julian Alaphilippe.

El e un ciclist care poate deveni uriaş în viitor. În clipa de faţă, este dificil de spus cât de departe va ajunge şi dacă va deveni un om de clasice. Julian se poate căţăra bine, probabil nu va câştiga Turul Franţei, însă e capabil de lucruri mari. Aduce mult cu Laurent Jalabert, este foarte versatil, are abilităţi fantastice şi e cu adevărat incredibil, tocmai de aceea va fi palpitant să îl urmărim. Totuşi, să nu uităm că nu e singurul tânăr talentat din lotul lui Etixx-Quick Step. Anul trecut, Petr Vakoč a fost surprinzător de bun şi a arătat că este foarte puternic. Acest lucru e valabil şi pentru Lukasz Wisniowski, despre care Michal Kwiatkowski ne-a spus că a fost impresionat după ce l-a văzut la antrenamente. Pentru toţi aceşti tineri va fi important să nu meargă în curse dure de la început, astfel încât să nu se epuizeze. Avem antrenori excelenţi, iar ei se gândesc mereu la cel mai bun program pentru rutierii tineri, ceea ce va fi cazul şi acum.

– Cât de important va fi clasamentul general pentru echipă în acest sezon?

În trecut, am suferit pe munţi, deoarece nu aveam mulţi căţărători, însă lucrurile s-au schimbat acum. Am semnat cu Maxime Bouet şi David de la Cruz, care îi vor oferi un ajutor preţios lui Rigoberto Uran. Îl avem şi pe Pieter Serry şi sperăm că toţi aceşti rutieri vor schimba lucrurile pentru noi. Tocmai de aceea, ne aşteptăm la rezultate importante în cursele pe etape.

– Cine poate fi revelaţia echipei?

Avem mulţi rutieri buni, însă dacă este să aleg un rutier care va face lucrurile altfel, atunci acesta e Julian Alaphilippe. În continuare învaţă, dar deja este mai puternic, poate ajunge la final în cursele dure şi selective şi are potenţialul şi caracteristicile necesare pentru a deveni de neoprit în viitor. Este încă tânăr şi impulsiv, are nevoie să fie mai răbdător şi să rămână calm, iar dacă va face asta, sunt convins că îşi va face un nume, mai devreme sau mai târziu.

Echipele invitate în Turul Franţei 2015

Amaury Sport Organisation s-a grăbit în acest debut de sezon, şi, spre deosebire de alţi ani, Turul Franţei a devenit prima cursă de trei săptămâni care a anunţat echipele Pro Continentale invitate la start: Bora-Argon 18, Bretagne-Séché, Cofidis, Europcar şi MTN-Qhubeka. La o privire mai atentă, nu este vorba despre nicio surpriză, în condiţiile în care grupările din Hexagon erau sigure de o invitaţie, în vreme ce Bora şi MTN nu doar că au un lot solid, dar şi satisfac interesele comerciale ale ASO.

Aşadar, ce au de oferit cele cinci echipe?

Bora-Argon 18 – a participat şi anul trecut, când Leopold König a terminat pe locul şapte, cel mai bun rezultat al unui ciclist Pro Continental. Deşi acesta a plecat, Bora nu a fost trecută cu vederea de Amaury Sport Organisation, deoarece noul sponsor este german, iar compania franceză tocmai ce a semnat un contract cu ARD, care s-a angajat să transmită din nou Le Tour, după o pauză de opt ani. Cel mai bun om al echipei este irlandezul Sam Bennett, care va trebui urmărit la sprint, unde îi poate aduce lui Bora-Argon 18 mai multe rezultate importante, mai ales că acum are şi un “trenuleţ” la dispoziţie. Pe lângă Bennett, germanii îl mai propun şi pe Dominik Nerz, care poate surprinde în clasamentul general.

Bretagne-Séché – gruparea înfiinţată în urmă cu un deceniu nu a impresionat la precedentele ediţii, fiind aproape de fiecare dată una dintre cele mai slabe, însă nu avea cum să lipsească în 2015, având în vedere că este franceză. În plus, Bretagne a avut o foarte bună campanie de transferuri în urmă cu câteva luni, astfel că lui Brice Feillu, Romain Feillu, Anthony Delaplace şi Eduardo Sepulveda (care poate surprinde în clasamentul general) li se vor alătura Pierrick Fedrigo, Jonathan Hivert şi Yauheni Hutarovich, oameni capabili să aducă o victorie de etapă.

Cofidis – este echipa franceză care a transferat cei mai mulţi ciclişti la finalul sezonului anterior, dar nu pentru a fi primi invitaţii, ci ca să se asigure că va obţine multe victorii de calitate, capitol la care a dezamăgit în ultima vreme. Astfel, Nacer Bouhanni a fost ademenit de la FDJ, cu un salariu de peste un milion de euro, dar şi cu promisiunea că va fi unul dintre lideri şi va putea alege cursele în care doreşte să meargă. Câştigător al tricoului roşu în Giro 2014, francezul îşi va face debutul în Marea Buclă, obiectivul său fiind să bifeze un succes, lucru de care e perfect capabil.

Europcar – retrogradată din World Tour ca urmare a problemelor financiare întâmpinate, formaţia manageriată de Jean-René Bernaudeau nu a văzut asta ca pe un motiv de panică, fiind conştientă că va primi invitaţii pentru toate cursele importante din Hexagon, care contează cel mai mult. În Le Tour, Europcar ar trebui să vină cu Thomas Voeckler (fost câştigător al tricoului alb cu buline roşii şi a patru etape), Pierre Rolland (învingător pe Alpe d’Huez şi La Toussuire), dar şi Bryan Coquard, aşteptat să fie din nou unul dintre protagonişti la sprinturi, aşa cum s-a întâmplat la ediţia precedentă. Toţi aceştia vor încerca nu doar să obţină victorii, dar şi să atragă un nou sponsor principal.

MTN-Qhubeka – va scrie istorie anul acesta, urmând să devină prima echipă africană care va concura în Turul Franţei. Formaţia manageriată de Brian Smith a ratat o invitaţie în 2014, însă de atunci a făcut un lobby foarte puternic, ce a fost dublat şi de o campanie de transferuri extrem de impresionantă. Astfel, pe lângă Louis Meintjes (vice-campion mondial de tineret în 2013), Merhawi Kudus, Natnael Berhane, Reinardt Janse Van Rensburg sau Daniel Teklehaimanot, la start ar mai trebui să vină Edvald Boasson Hagen, Gerald Ciolek şi Tyler Farrar, rutieri ce îi pot aduce lui MTN-Qhubeka atât un succes de etapă, cât şi un uriaş nivel de publicitate.

Post Navigation