Moment istoric la Ponferrada
Ultimele două ediţii ale Campionatelor Mondiale au consemnat câte o premieră. După ce, la Florenţa, Rui Costa i-a adus Portugaliei tricoul curcubeu în premieră, un an mai târziu, la Ponferrada a venit rândul lui Michal Kwiatkowski să facă acelaşi lucru, dar pentru Polonia. Cursa din Spania, una dintre cele mai plictisitoare din ultimele decenii, a atras atenţia încă de la început, prin venirea Poloniei la trenă, reprezentativa alb-roşie controlând plutonul, aşa cum în istoria recentă a Campionatelor Mondiale au mai făcut-o Italia, în 2002, şi Marea Britanie, în 2011.
După ce Polonia a dispărut din faţă, squadra azzurra şi-a asumat responsabilitatea, iar câţiva rutieri au decis să atace din pluton. Totuşi, pe măsura ce kilometri erau înghiţiţi, favoriţii continuau să stea la cutie, spre dezamăgirea celor care aşteptau un final exploziv. După ce Michael Valgren, Cyril Gautier, Vasil Kiryienka şi Alessandro De Marchi s-au desprins, plutonul a devenit mai animat, însă numele mari au continuat să se supravegheze unul pe altul. Singura acţiune majoră a venit când mai erau şase kilometri şi i-a aparţinut lui Michal Kwiatkowski, care a ţâşnit de lângă ceilalţi pretendenţi la victorie, a trecut de evadaţi şi s-a grăbit la întâlnirea pe care o avea cu destinul.
În urma lui, s-a rupt un alt grup, în care se aflau câţiva mari favoriţi la medalia de aur: Philippe Gilbert, Alejandro Valverde şi Simon Gerrans. Cei trei au sperat să îl prindă pe polonez, însă ritmul puternic al acestuia, dar şi lipsa de cooperare din grup (acolo unde până şi Valverde a dus trena, însă nu şi Gerrans) au făcut ca diferenţa să nu mai fie recuperată. Astfel, Michal Kwiatkowski a putut celebra devreme succesul său uriaş, în timp ce Gerrans şi Valverde au fost nevoiţi să se mulţumească cu celelalte locuri de pe podium, spaniolul trecându-şi în palmares a şasea medalie mondială, un nou record al competiţiei.
Prin triumful de la Ponferrada, Kwiatkowski a confirmat că este unul dintre cei mai talentaţi rutieri ai plutonului actual. În acest moment, ciclistul Omega Pharma-Quick Step este în top, iar în 2015 vom afla dacă poate rămâne acolo.
Cafe Roubaix 
La Campionatele Mondiale locul intai inseamna TOTUL ! 😉 Poti veni pe 2 si 3 intr-o veselie, n-are niciun farmec.
Altfel, pe langa faptul c-a fost o cursa plictisitoare si animata doar de venirea ploii care a mai fortat cateva abandonuri ( unele strategice, vezi Froome ) , inspre final parca incepusera sa se agite apele dar toti ` greii ` si-ar fi pariat toti banii castigati de-a lungul carierelor ca totul se va termina la un finish nebun, altfel nu-mi explic cum de toti asa-zisii favoriti au stat la cutie si au asteptat…ca nici ei nu erau siguri ce asteapta 😀 Daca Kwiatkowski n-ar fi atacat, micile evadari n-ar fi reusit pe acea coborare, dar polonezul parca ar fi dat un copy-paste la varianta Paris-Roubaix a lui Niki Terpstra si dus a fost. Bravo lui, n-a stat sa doarma-n pluton si sa astepte un eventual finish la sprint unde sansele erau aproape nule.
Atat de laudatii : Cancellara, Boonen, Sagan, Degenkolb, Gilbert, Purito ( cu o casca care sa-l impulsioneze ) ) si multi altii parca nici n-au existat in aceasta cursa sau senzatia ca niste amatori le-au purtat numele de scena a fost mult mai mult decat evidenta. Dezamagitor ptr asa nume grele,mi-a lasat un gust amar…
Un finish destul de neinteresant, era limpede ca Gerrans va veni pe 2, iar locul 1 l-ar fi inhatat cu usurinta daca Kwiatkowski ar fi fost prins pe ultima suta de metri.
Una peste alta, polonezul are incredere totala in propriile forte, stie ce vrea, ataca cand trebuie si atunci cand o face victoria este a sa pe deplin meritata.
Bravo lui !!
Ps – enervanta chestia cu asocierea echipei unde ruleaza ciclistul castigator, OPQS chiar n-a avut nici o legatura cu aceasta cursa iar victoria apartine Poloniei. Pina si pagina de profil a echipei pe Facebook a fost schimbata, credeam ca numai romanii fac astfel de asocieri ieftine…
Cativa au existat, cum ar fi Gilbert, care a aratat ca stie si accepta sa fie coleg si sa traga pentru altul. Unii au avut crampe (Cancellara), in timp ce altii (Boonen si Sagan) au fost pe lista doar datorita numelor, nu si formei aratate recent.
Traseul a fost slab, iar cursa si mai slaba, dar era de asteptat atunci cand ai rutieri ca Gerrans si Valverde, care nu sunt dispusi sa munceasca, gandul fiindu-le intai la podium, si abia apoi la victorie.
Da, triumful va ramane al Poloniei, dar OPQS va avea cel mai mult de castigat, deoarece Kwiatkowski va concura un sezon intreg pentru echipa imbracat in tricoul curcubeu. De altfel, pe Twitter, chiar a spus ca succesul nu ar fi fost posibil fara Omega Pharma-Quick Step.