Vuelta 2014 – etapa a V-a
O nouă rundă valonată îi va aştepta pe ciclişti miercuri, dar victoria este aşteptată să fie decisă tot la sprint, la fel ca în urmă cu o zi. Startul va fi dat din Priego de Cordoba, un orăşel cu puţin peste 22 000 de locuitori, iar sosirea va avea loc la Ronda, localitate ce se va afla la debutul în Turul Spaniei. Etapa va avea 180 de kilometri şi o singură căţărare repertoriată – Puerto El Saltillo – care va apărea cu 28 de kilometri înainte de final. Ascensiunea e de categoria a treia, are 12,5 kilometri şi pantă medie 3,2%, însă sprinterii nu ar trebui să întâmpine probleme acolo, în ciuda atacurilor ce se vor da.
Tocmai pentru că ascensiunea nu e foarte dificilă, Nacer Bouhanni va fi principalul favorit la ceea ce ar fi a cincea sa victorie într-un Mare Tur. Marele adversar al fostului campion al Franţei va fi John Degenkolb, care are un “trenuleţ” mai bun, însă nu un sprint la fel de puternic. Germanul se află pe locul secund în ierarhia pe puncte, iar un nou succes i-ar aduce şi tricoul verde, dar numai pentru câteva zile, deoarece traseul îi avantajează pe căţărători la câştigarea acestui clasament.
Deşi nu îi plac finişurile pe plat, Michael Matthews va avea şi el o şansă, un nou podium ajutându-l pe rutierul australian să îşi consolideze locul întâi în ierarhia generală, pe care o conduce de două zile. În afară de cei trei, Lloyd Mondory, Jasper Stuyven, Moreno Hofland, Francesco Lasca şi Vicente Reynes s-ar mai putea implica pe final, însă ambiţiile acestora par să fie limitate la cel mult un loc pe podium la Ronda, oraş ce a mai figurat într-o singură cursă, Turul Andaluziei, acolo unde a fost gazda a şapte sosiri de etapă.
Cafe Roubaix 
Ma uitam la Degenkolb in etapa a 4-a si sprintul sau atat de ciudat…realizat identic si-n etapa de azi, a cincea.
Bouhanni degeaba s-a suparat, ciclistii n-au oglinzi retrovizoare sa priveasca in stanga si-n dreapta cand mai sunt 40-50 metri de sprint nebun ! Revin la Degenkolb, are un stil ciudat, nu se ridica din sa nici daca-l darami 😀 si pedaleaza intr-un stil ce nu l-am mai intalnit la vreun alt ciclist, probabil ca pozitia sa il face mai caraghios dar chiar si asa uite ca ii invinge pe toti la sprint si victoria de azi chiar m-a surprins enorm de mult.
Nu-l vad sa castige vreo Clasica, el nu pare a fi genul ` singur impotriva tuturor ` precum Cancellara ; este puternic, nimic de zis, dar cred ca fara ajutorul a unui-doi colegi precum a avut parte Niki Terpstra in Paris-Roubaix 2014, nu-l vad sa triumfe. Desigur, e liber sa viseze si sa-si doreasca o victorie istorica dar cred ca fara ajutorul echipei nu va culege decat deziluzii…
Ps – exista pe blog vreun interviu cu Clement Chevrier ? daca nu exista, ar trebui unul. 🙂
Merci.
Sunt de parere ca John Degenkolb va castiga fara probleme un Monument in anii urmatori. El nu trebuie sa atace, este suficient sa ajunga la final si sa mai aiba ceva energie pentru un sprint. Sunt de acord cu ceea ce spui despre stilul sau, e foarte ciudat, dar asta il face unic.
Este un interviu cu Clement Chevrier inca din luna ianuarie, cand lumea nu auzise de el 😛 https://caferoubaix.com/2014/01/03/din-picardia-in-america-clement-chevrier/
Da, jos palaria ptr un asa interviu luat unui ciclist cvasi-necunoscut pina la Tour Of Utah ! 🙂 Baiatul asta chiar imi place ff mult si sper ca saltul la o echipa precum Trek Factory Racing sa-l faca sa explodeze in maxim 1 an.
Fratele sau, Thierry, lucreaza ca antrenor la o echipa de amatori: Team Junior VCBO ( https://www.facebook.com/pages/Team-Junior-VCBO/127156506852 ) .
Degenkolb are 25 ani ( impliniti ) si pina la varsta de 30 o sa tot incerce sa castige una din cele doua Clasice de renume (desi cred ca s-ar multumi si cu o mini-clasica ptr inceput ) dar tot nu-l vad sa castige de unul singur o Clasica precum cele doua ( Turul Flandrei si P-R ) si cred ca-n anii urmatori nu se vor mai da finish-uri la sprint ptr ca in afara de Cancellara si inca vreo 3-4 care pot face fata fara ajutorul echipei, cea mai buna solutie ramane ajutorul echipei ! Terpstra a avut avantajul celorlalti colegi in P-R care l-au anihilat pe Cancellara si drumul i-a fost lin si fara dureri de cap pina la final.
Ramane sa vedem ce va demonstra Degenkolb in anii urmatori dar nu-l vad bine ! 😀