Săptămâna Tinkoff-Saxo
Atunci când Alberto Contador a abandonat pe 14 iulie, în etapa a X-a a Turului Franţei, moralul întregii echipe era la pământ. Gruparea condusă de Bjarne Riis venise pregătită să îl susţină pe spaniol în tentativa acestuia de a câştiga cursa, iar după retragerea sa a rămas descoperită, fără niciun alt rutier de general. Totuşi, staff-ul tehnic a fost capabil să îi motiveze pe restul cicliştilor şi a schimbat strategia din mers, asta şi datorită lui Bjarne Riis, unul dintre cei mai fini tacticieni din pluton. Astfel, imediat cum Alpii şi-au făcut apariţia, “atac” şi “evadare” au fost cuvintele de ordine în tabăra lui Tinkoff-Saxo, care a vrut neapărat să îşi lase amprenta asupra Marii Bucle.
Prima lovitură a venit la Risoul, acolo unde Rafal Majka “a spart gheaţa” la profesionişti. Doar câteva zile mai târziu, Michael Rogers, un om de curse pe etape, transformat într-un specialist al evadărilor, s-a impus la Bagnères-de-Luchon, în fieful lui Thomas Voeckler. La acel moment, Turul Franţei era deja excelent pentru echipa rusă, însă aceasta nu s-a oprit aici. A doua zi din Pirinei a venit cu o nouă acţiune bine pusă la punct de către Riis, Majka şi Nicholas Roche plecând în evadare, dar nu atât pentru tricoul alb cu buline roşii, cât pentru victoria de etapă. Calculele managerului danez au fost încă o dată perfecte, deoarece irlandezul l-a ajutat pe mai tânărul său coleg, acesta nu a forţat pe primele căţărări repertoriate şi a aşteptat liniştit finalul, mutând decisiv cu trei kilometri înainte de sosirea de la Saint-Lary Soulan şi obţinând nu doar succesul de etapă, ci şi tricoul alb cu buline roşii, în proporţie de 80%.
Cum a mai rămas o singură etapă montană de disputat, nu este exclus ca Tinkoff-Saxo să se implice din nou în lupta pentru victorie şi chiar să şi-o adjudece. De altfel, ce loc mai potrivit ar fi pentru a câştiga decât Hautacam, căţărare pe care chiar Bjarne Riis s-a impus în 1996, atunci când a devenit primul şi singurul danez triumfător în Turul Franţei.
Cafe Roubaix 
In absenta lui Contador era si normal ca echipei sa i se dea frau liber la evadari si cum echipa era si asa destul de puternica, victoriile au venit de la sine. Nu m-au surprins cu nimic, sincer. Pe Nibali nu-l mai intereseaza victoriile de etapa, sa termine cu bine etapele montane si sa ajunga intreg la Paris, diferenta in clasament este linistitoare.
Valverde si Purito nu sunt genul de a face o buna impresie pe catarari lungi, ei sunt mai degraba mulati pe stilul` scurt si violent ` , vor incheia acest TdF asa cum l-au inceput.
Ps – Am citit intr-un ziar luxemburghez ca lui Andy i s-ar cam face bagajele si nu va avea parte de un nou contract la Trek, cat de adevarata ar fi stirea asta si cam ce echipe l-ar dori ? Frank merita un nou contract, s epare ca s-ar confirma acest prim zvon. 🙂
Faptul ca Andy Schleck nu va primi un contract pentru 2015 s-ar putea sa fie cea mai mica problema a sa, daca este sa dam crezare unor zvonuri din ce in ce mai insistente.
Hm, ciudat este faptul ca inainte de Liege-Bastogne-Liege s-a plans de anumite dureri la genunchi insa la controlul RMN nu a iesit in evidenta nimic. Apoi, inainte de Turul Elvetiei a mai avut parte de niscai dureri la genunchi si din nou nu a fost depistata problema, d-abia la cazatura din TdF s-a constatat ceea ce stim acum.
Nu-si va incheia cariera ( Contador are o problema mult mai grava in caz de o noua cazatura la acel picior, atentie! ) in acest mod, insa la noua echipa nu va mai fi iertat asa cum s-a intamplat la RadioShack/Trek.
Gurile rele ( expertii 😀 ) spun ca Alberto o cam va termina cu ciclismul de performanta in maxim 2 ani, mai ales ca va implini 32 anul acesta si o revenire il va priva de inca 1 an asa cum patesc majoritatea dupa accidentari grave. Sunt ff atent la informatiile care vin dinspre tabara lui Contador si daca-si va relua antrenamentele inspre toamna-iarna va fi norocos.
Vorbim de lup si a aparut o stire intretimp 😀 http://cyclingtips.com.au/2014/07/trek-factory-racing-rejects-rumours-of-bio-passport-case-against-andy-schleck/