Cafe Roubaix

Actorii din Il Giro 2014

A mai rămas puţin până când va începe a 97-a ediţie a Turului Italiei, una care va pleca, în premieră, din Irlanda de Nord. Deşi deţinătorul trofeului, Vincezo Nibali, nu va fi prezent, organizatorii nu se pot plânge, deoarece la start se vor afla multe nume mari, care reprezintă o garanţie a spectacolului nu doar pe munţi, dar şi la sprint. În total, cicliştii veniţi în Giro au câştigat împreună şase Mari Tururi, şapte Monumente, patru titluri mondiale, un aur olimpic şi peste o sută de etape în cursele de trei săptămâni. Cu toate acestea, foamea de victorii rămâne la fel de mare, iar dacă la cei obişnuiţi cu gustul succesului îi adăugăm şi pe rutierii ce caută să îşi construiască un palmares, atunci Giro 2014 nu are cum să nu fie o reuşită.

Ivan Basso (36 de ani, 0 victorii în 2014) – patru sezoane au trecut de la ultimul triumf al italianului în Corsa Rosa, iar impresia generală este că acesta nu mai are cum să obţină un altul, rezultatele din 2014 fiind un foarte bun indiciu că Basso se află la finalul carierei. Şi Cannondale este conştientă de acest lucru, tocmai de aceea nu a trimis la start o echipă 100% construită pentru dublul câştigător al Giro, ci una din care fac parte mulţi tineri, veniţi să capete experienţă. Asta nu înseamnă că Ivan Basso nu e capabil să anime Turul Italiei; din contră, dacă îşi reglează forma până în ultima săptămână, ciclistul lui Cannondale poate spera la un top 5 sau o victorie de etapă.

Cadel Evans (37 de ani, 3 victorii în 2014) – australianul va participa pentru a patra oară în Giro, primul Mare Tur în care a concurat, în urmă cu 12 ani, când a şi purtat tricoul roz. De atunci, Evans a mai condus clasamentul general, a câştigat şi una dintre cele mai frumoase etape văzute vreodată în Turul Italiei, dar nu a luat acasă trofeul. Acum, în ciuda vârstei înaintate şi a problemelor pe care de obicei le acuză pe marile căţărări, Evans se simte încrezător că poate da lovitura. Cu încrederea la un nivel extrem de ridicat după ce s-a impus în Turul Trentino, ciclistul lui BMC se bucură şi de susţinerea unui “locotenent” puternic, în persoana lui Samuel Sanchez, care se va dovedi de folos în etapele dure de pe finalul cursei. Pentru a avea cu adevărat o şansă la victorie, Cadel Evans trebuie să ia un avans cât mai mare în faţa căţărătorilor puri în contratimpul pe echipe de la Belfast şi în cel individual de la Barolo.

Rafal Majka (24 de ani, 0 victorii în 2014) – polonezul lui Tinkoff-Saxo a continuat să progreseze, iar asta s-a văzut în rezultate obţinute în ultimele luni. Este adevărat, contratimpul îi ridică şi acum probleme, dar pe căţărări se descurcă mult mai bine şi poate compensa astfel pierderile din etapele contracronometru. Unul dintre cei doi lideri ai lui Tinkoff-Saxo pentru Giro, alături de Nicholas Roche, Majka are două avantaje faţă de irlandez: se află la un nivel mult mai ridicat şi nu este deranjat de vremea urâtă, o caracteristică definitorie a Turului Italiei. O clasare între primii cinci ar părea un rezultat logic la finalul cursei, însă este greu de grezut că tot atunci va obţine şi tricoul alb (principalul său obiectiv), în condiţiile în care la start se află şi Nairo Quintana.

Daniel Martin (27 de ani, 0 victorii în 2014) – irlandezul a obţinut succese în Le Tour şi Vuelta, însă niciodată nu a făcut un clasament general solid. Tocmai de aceea, Il Giro va reprezenta o ocazie potrivită pentru a demonstra că poate lupta şi pentru o poziţie cât mai bună, nu doar un succes de etapă. Martin va porni cursa ca unul dintre liderii lui Garmin-Sharp, alături de Ryder Hesjedal, dar sunt toate şansele să devină foarte repede singurul căpitan al echipei, în condiţiile în care canadianul nu a arătat în această primăvară că s-ar afla într-o formă bună. Dacă fostul câştigător din Liège–Bastogne–Liège va trece cu bine peste prima jumătate a cursei şi îşi va păstra condiţia fizică pentru ultima parte, atunci se poate gândi la un top zece.

Przemyslaw Niemiec (34 de ani, 0 victorii în 2014) – locul şase obţinut la ediţia precedentă s-a dovedit suficient pentru ca Lampre-Merida să îi ofere rolul de căpitan al echipei, iar Niemiec va încerca să răsplătească încrederea acordată cu un parcurs bun, la finalul căruia speră să termine măcar între primii cinci. Dacă începutul sezonului nu a fost promiţător pentru polonez, lucrurile s-au schimbat odată cu luna aprilie, când acesta a încheiat pe locul trei Turul Trentino şi a arătat că este pregătit pentru Il Giro. Spre deosebire de adversarii săi, Przemyslaw Niemiec nu are explozie şi vor exista momente când va plăti pentru asta, dar compensează prin anduranţă, ce va conta enorm pe ascensiunile lungi.

Domenico Pozzovivo (31 de ani, 0 victorii în 2014) – deşi nu a bifat un succes în acest sezon, micuţul italian a impresionat de fiecare dată, parcursul său fiind excelent, cu clasări între primii zece în toate cursele în care a participat, fie că acestea au fost de o zi sau pe etape. În Turul Trentino, unde a venit pe doi, Pozzovivo a arătat că încă nu este la 100%, ceea ce e foarte bine, deoarece îşi mai poate îmbunătăţi nivelul în următoarele săptămâni. Cum şi contratimpul său a deveni mai solid de aproape un sezon, rutierul lui AG2R este un om de luat în seamă, spre deosebire de alţi ani, când era un candidat doar la victorii de etapă. Acum, reprezentantul gazdelor face figură de ciclist care poate emite pretenţii la un loc pe podium.

Nairo Quintana (24 de ani, două victorii în 2014) – după ce a avut un început în forţă, cu un succes de etapă şi unul la general în Turul San Luis, urmat de un loc secund în Tirreno-Adriatico, rutierul columbian nu a mai impresionat în Turul Cataluniei, acolo unde a încheiat pe cinci, fără a se face remarcat în vreun fel. Apoi, pregătirea i-a fost dată peste cap de anularea Turului Asturiei, care ar fi trebuit să fie ultima sa cursă înainte de Giro, iar astfel a fost nevoit să se bazeze doar pe antrenamente. Aflat la debut în Turul Italiei, Quintana se bucură de o echipă puternică, din care nu vor lipsi Igor Anton, Jose Herrada şi Eros Capecchi. Sud-americanul ar putea pierde ceva timp la primul contratimp individual, dar numeroasele sosiri la altitudine îi vor oferi suficiente oportunităţi pentru a-şi distanţa adversarii şi a deveni primul columbian din istorie triumfător în Giro.

Joaquim Rodriguez (34 de ani, două victorii în 2014) – învins la ediţia din 2012, spaniolul se află înaintea ultimei şanse din carieră de a câştiga Corsa Rosa, Marele Tur favorit. În munţi, “Purito” va fi susţinut de Daniel Moreno şi Giampaolo Caruso şi va avea grijă să îşi facă socotelile astfel încât să intre în posesia cât mai multor secunde de bonificaţie, ce îl pot ajuta la final. Important pentru ciclistul Katushei va fi să nu rateze momentele-cheie ale cursei şi să stea în permanenţă cu ochii pe adversarii săi, în special în primele două săptămâni, când vor apărea multe etape înşelătoare. Apoi, odată ce se va intra în ultima treime a cursei, este de aşteptat ca nivelul lui Rodriguez să crească şi acesta să iasă la atac, pentru a-şi pune decisiv amprenta asupra ierarhiei generale.

Michele Scarponi (34 de ani, 0 victorii în 2014) – câştigător al tricoului roz în 2011, dar numai după descalificarea lui Alberto Contador, actualul ciclist al Astanei nu pare să mai aibă picioarele din urmă cu câteva sezoane, dar compensează prin echipa foarte solidă şi prin experienţă, doi factori ce îl pot ajuta să le dea multe bătăi de cap adversarilor şi să lupte pentru un podium. Totuşi, nu ar fi deloc de mirare dacă Scarponi ar suferi în ultimele etape, caz în care liderul Astanei va deveni tânărul Fabio Aru, un ciclist pregătit să profite de fiecare ocazie ce va apărea pentru a se face remarcat.

Rigoberto Uran (27 de ani, 0 victorii în 2014) – problemele de sănătate l-au sâcâit pe columbian în primele luni ale stagiunii, la acestea adaugându-se şi desele perioade când a fost ieşit din formă. Cu excepţia locului trei din Turul Omanului, ciclistul sud-american nu a obţinut un rezultat notabil în ierarhia vreunei curse pe etape, dar contratimpul foarte bun din ultima etapă a Turul Romandiei îi oferă suficiente speranţe că poate să se claseze din nou pe podium în Il Giro. Pentru asta, Omega Pharma-Quick Step i-a pus la dispoziţie mai mulţi “locotenenţi” de valoare, ca Wout Poels, Gianluca Brambilla şi Thomas De Gendt.

Actorii secundari

Nu doar cei menţionaţi mai sus vor trebui urmăriţi, lista rutierilor care vor avea un cuvânt important de spus în cele trei săptămâni de cursă fiind mult mai lungă. Italia are o generaţie tânără în care îşi pune mari speranţe, iar pe lângă Fabio Aru, despre care am amintit, trebuie luat în seamă şi Diego Rosa, de la Androni Giocattoli-Venezuela, un ciclist ce a impresionat la debutul în Giro, când a terminat pe 23. Un alt Diego, Ulissi, va căuta o victorie de etapă, la fel ca mult mai titratul său compatriot, Damiano Cunego. În schimb, Dario Cataldo şi Franco Pellizotti vor miza totul pe general, unde o clasare între primii zece ar reprezenta automat un succes.

Bardiani se va prezenta cu o echipă a cărei medie de vârstă e foarte scăzută, o echipă ce va fi condusă de un Stefano Pirazzi care se anunţă mult mai conservator, din dorinţa de a lupta pentru ierarhia generală. Totuşi, acesta nu va fi singurul om de urmărit pe munţi de la Bardiani, Edoardo Zardini (învingătorul etapei secunde din Turul Trentino) şi Francesco Manuel Bongiorno fiind doi ciclişti capabili de surprize. Interesant de văzut va fi ce vor face şi Matteo Rabottini, fost cel mai bun câştigător din Giro, dar şi colegul său de la Neri Sottoli, Mauro Finetto, care poate ţinti câteva etape valonate.

Dacă anul trecut şi-a intrat în formă doar pe finalul cursei, lucrurile statu cu totul altfel acum pentru Fabio Duarte, care are o condiţie foarte bună, ce îi permite nu doar să lupte pentru un succes, ci şi pentru o clasare cât mai bună la general. În afară de el, Columbia mai are un căţărător remarcabil, pe Julian Arredondo, care îi poate aduce o victorie lui Trek Factory Racing, echipă ce a hotărât să mizeze pe croatul Robert Kiserlovski pentru ierarhia generală. Un alt ciclist tânăr, dar determinat să termine între primii zece, este Wilco Kelderman, care o va conduce pe Belkin; acesta are tot dreptul să spere că îşi va îndeplini obiectivul, după ce în 2013, la prima participare, a încheiat pe 17.

Nici sprinterii nu trebuie uitaţi, iar Marcel Kittel se detaşează dintre toţi, nu doar datorită nivelului, ci şi echipei. Totuşi, germanul – care va căuta să intre în clubul rutierilor cu succese în toate Marile Tururi – a arătat o formă oscilantă în 2014, iar de asta ar putea profita Elia Viviani, care se află într-un moment excelent al carierei. Având în vedere evoluţia sa din Turul Turciei, italianul pare pregătit să obţină nu doar o victorie de etapă, dar chiar şi tricoul roşu, avantajul său în faţa lui Kittel fiind că poate trece de unele căţărări. Un alt sprinter peninsular ce va trebui urmărit va fi Giacomo Nizzolo, de la Trek. În Turul Romandiei, acesta a plătit pentru plasamentul defectuos şi lipsa unei tactici clare, dar dacă va remedia cele două aspecte în Giro, atunci un succes de etapă nu ar trebui să îi scape.

În afară de Viviani şi Nizzolo, gazdele îi vor mai avea pe Davide Appollonio, Roberto Ferrari, Sonny Colbrelli şi Alessandro Petacchi, unul dintre cei mai titraţi sprinteri din toate timpurile. Din afara Italiei vine Nacer Bouhanni, fostul campion al Franţei, conştient că o victorie aici îl poate ajuta să obţină un contract mai bun pentru 2015, indiferent de echipa cu care va semna. Cu un “trenuleţ” impresionant la dispoziţie, australianul Michael Matthews ar trebui să fie unul dintre principalii favoriţi în etapele de plat, la fel ca Ben Swift, cu condiţia ca britanicul să aibă în continuare forma impresionantă arătată în martie şi aprilie. În afară de el, Sky se va baza şi pe Edvald Boasson Hagen, norvegianul care a impresionat la debutul în Giro, consemnat în 2009. În fine, Tyler Farrar se va întoarce în Giro după doi ani şi va fi foarte motivat să demonstreze că mai poate fi considerat unul dintre sprinterii de referinţă ai plutonului.