Actorii din Vuelta, pregătiţi pentru reprezentaţia finală
Primul american din istorie care se impune în Vuelta, cel mai vârstnic câştigător al unui Mare Tur, unul dintre cei mai surprinzători învingători într-o cursă majoră – toate aceste sintagme pot fi asociate de sâmbătă seară cu Chris Horner, singura condiţie fiind ca rutierul lui RadioShack-Leopard să aibă pe Angliru picioarele din ultimele trei săptămâni. Un outsider la startul cursei, ciclistul de peste ocean s-a transformat odată cu trecerea etapelor într-un candidat serios la tricoul roşu, un candidat pe care ceilalţi rutieri l-au luat în seamă prea târziu.
Pe Alto del Naranco, unde a revenit pe locul întâi la general (este doar al doilea Mare Tur din istorie în care doi ciclişti se schimbă la conducere de câte trei ori, după Giro 1951), americanul nu doar că şi-a demonstrat încă o dată clasa, dar a şi profitat de slăbiciunile unui Vincenzo Nibali care a început să sufere din ce în ce mai mult (după ce timp de aproape trei săptămâni nu a arătat în niciun moment forma din Giro). O posibilă explicaţie pentru nivelul lui Nibali ar fi că acesta se gândeşte şi la Campionatele Mondiale de la Florenţa, unde mulţi îl văd ca fiind un pretendent serios la tricoul curcubeu. Dacă este într-adevăr aşa, e posibil ca “Rechinul” să fi ales o tactică riscantă, în urma căreia ar putea rămâne cu mâna goală.
Deşi diferenţa care îl separă de Horner este infimă, Nibali e dezavantajat de pantele dure ale lui Angliru, iar problemele sale evidente (pe care este greu de crezut că le poate remedia de pe o zi pe alta) vor fi speculate nu doar de purtătorul tricoului roşu, ci şi de Alejandro Valverde şi Joaquim Rodriguez (cu un plus pentru “Purito”, care iar îşi atinge nivelul dorit pe finalul cursei). De altfel, dacă americanul în vârstă de 41 de ani se află la doar un pas de a scrie istorie, învingătorul din Turul Italiei are toate şansele să piardă şi locul al doilea.
Cafe Roubaix 