Istorie sud-africană în Le Tour
19 aprilie 2009. Alanya. Daryl Impey este îmbrăcat în tricoul galben şi se află pe punctul de a sărbători cel mai important succes al carierei, câştigarea Turului Turciei. Însă cu doar 800 de metri înainte de final, în timp ce echipele se pregăteau pentru sprint, Impey a fost tras şi doborât la pământ de olandezul Theo Boss, rutier aflat la primul său sezon pe şosea. Sud-africanul s-a accidentat grav la gât şi la faţă, dar cum incidentul s-a petrecut în ultimii trei kilometri, a câştigat cursa, deşi victoria era ultimul lucru la care se mai gândea în acel moment, când a trecut linia de sosire cu o întârziere de 20 de minute.
Ceva mai mult de patru ani mai târziu, Impey a intrat în istoria ciclismului, devenind primul african lider în Turul Franţei, la chiar ediţia centenară a cursei. Tricoul galben pe care acesta l-a îmbrăcat la finalul etapei a şasea a reprezentat o binemeritată răsplată pentru un ciclist care mereu s-a pus în slujba echipei, indiferent că aceasta s-a numit Barloworld, RadioShack, MTN-Qhubeka, NetApp sau Orica-GreenEdge.
La 29 de ani, Impey şi-a trecut numele alături de cele ale lui Max Bulla (Austria), Seamus Elliott (Irlanda), Tom Simpson (Marea Britanie), Lech Piasecki (Polonia) sau Victor Hugo Peña (Columbia), la rândul lor deschizători de drumuri în Le Tour. Coincidenţă sau nu, rutierul din emisfera sudică a realizat această performanţă la Montpelier, acolo unde în urmă cu şase ani, compatriotul său, Robbie Hunter, făcea de asemenea istorie, devenind primul şi singurul sud-african triumfător într-o etapă din Turul Franţei.
Cafe Roubaix 