Cafe Roubaix

Il Giro 2013 – etapa a lll-a

Plutonul Turului Italiei revine pe uscat luni, pentru o etapă de munte mediu, cu un final mai dificil decât se aşteaptă mulţi. După ce se vor plimba de-a lungul Coastei Amalfitane, rutierii vor sosi la prima căţărare repertoriată a zilei, San Mauro Cilento, care are în unele porţiuni o pantă şi de 12%. Apoi, după o coborâre în lungime de 20 de kilometri, caravana va ajunge la poalele ultimei ascensiuni a zilei, ce va oferi mai multe oportunităţi de atac.

Sella di Catona are aproximativ 13 kilometri lungime şi pantă medie 4% şi ar putea reprezenta rampa de lansare pentru atacurile unor rutieri care caută doar victoria de etapă. Dacă nimic nu se va întâmpla pe căţărare, sunt toate şansele ca artificiile să fie aprinse pe coborâre, una extrem de tehnică, asemănătoare cu Poggio di San Remo. Din vârful lui Selle di Catone se coboară până în ultimii doi kilometri, iar virajele foarte dese şi dificile vor face ca atacurile să fie greu de anihilat de către pluton.

Paleta din care se va alege învingătorul este largă, cuprinzând atât sprinteri, cât şi puncheuri: un rutier pe care nu îl sperie astfel de dealuri, Nacer Bouhanni se poate implica în lupta pentru victorie, la fel ca Fabio Felline, un ciclist parcă special “construit” pentru astfel de etape, dovadă stând victoriile obţinute în Giro del Appennino şi Settimana Internazionale di Coppi e Bartali. Felline nu va fi singura speranţă a gazdelor, care îi mai au pe Luca Paolini şi Giovanni Visconti.

Dintre străini, Francisco Ventoso, Leonardo Duque, Danilo Wyss şi John Degenkolb ar avea un cuvânt important de spus, însă este posibil ca etapa să ofere şi un atac-surpriză, venit din partea lui Vincenzo Nibali. Rutierul Astanei e avantajat de final şi ar putea încerca să îl surprindă pe Bradley Wiggins, nu atât pentru a recupera secundele pierdute la contratimpul pe echipe, ci pentru a-i transmite că va avea o viaţă dificilă în următoarele săptămâni.

Primul pas pentru Bradley Wiggins

Înainte de contratimpul pe echipe, în rândul chibiţilor se răspândise o teorie potrivit căreia Sky nu va forţa pentru a câştiga etapa a doua, astfel încât să nu fie obligată să ducă trena în zilele următoare. Nu a fost cazul, deoarece Sky a rulat doar cu gândul la victorie, pe care a obţinut-o şi datorită evoluţiei sub aşteptări a adversarelor, Orica-GreenEdge, BMC şi Garmin-Sharp rulând foarte slab în contratimpul de pe Insula Ischia.

Într-un articol din urmă cu câteva zile, am făcut o prezentare a cicliştilor importanţi din Corsa Rosa, identificând şapte candidaţi la podium. Cum stau aceştia după etapa de duminică?

– Bradley Wiggins (Sky)

– Vincenzo Nibali (Astana) la 0:14

– Michele Scarponi (Lampre-Merida) la 0:22

– Ryder Hesjedal (Garmin-Sharp) la 0:25

– Robert Gesink (Blanco) la 0:28

– Cadel Evans (BMC) la 0:37

– Samuel Sanchez (Euskaltel) la 1:01

Cu excepţia campionului olimpic de la Beijing, ceilalţi adversari ai lui Bradley Wiggins nu au pierdut mult, însă diferenţele create au darul de a sedimenta ierarhia favoriţilor şi de a arăta cine va lupta pentru tricoul roz şi cine pentru a ocupa un loc pe podium. În ceea ce o priveşte pe Sky, trena pe care va trebui să o ducă nu va reprezenta o problemă, fiind şanse mari ca Salvatore Puccio să cedeze poziţia de lider al clasamentului general în următoarele două zile.

Il Giro 2013 – etapa a ll-a

Duminică, rutierii prezenţi în Corsa Rosa vor rămâne în sudul Peninsulei, dar se vor muta pe Insula Ischia, pentru un contratimp pe echipe scurt (17,4 kilometri), dar tehnic, mai ales în ultimii trei kilometri, acolo unde îşi vor face apariţia o coborâre, insule de trotuar şi drumuri înguste. Per total, profilul este extrem de interesant, remarcându-se nu numai prin elementele enumerate mai sus şi cele mai mult de 20 de viraje, dar şi prin scurtele căţărări aflate pe traseu, cu pante medii de 5%, care pot duce la crearea unor diferenţe.

Câştigătoarea contratimpului pe echipe la ediţia anterioară, Garmin-Sharp va porni şi acum cu prima şansă la victorie, una care ar reprezenta o importantă  “injecţie” de moral pentru Ryder Hesjedal, deţinătorul titlului. În mod normal, lupta pentru locul întâi se va da cu Orica-GreenEdge, o formaţie cu mulţi rouleuri, care şi-a făcut deja un nume în astfel de probe. În schimb, Omega Pharma-Quick Step, campioana mondială de la Valkenburg, nu ar trebui să conteze, deoarece nu îi are în distribuţie pe niciunul dintre cicliştii care i-au adus titlul anul trecut.

Nu victoria în etapă va fi marele punct de atracţie al zilei, ci lupta dintre Sky şi Astana, echipele principalilor favoriţi la tricoul roz, Bradley Wiggins, respectiv Vincenzo Nibali. În teorie, gruparea britanică porneşte cu un avantaj, însă chiar dacă va termina în faţa Astanei, e greu de crezut că diferenţele vor fi mari pe un astfel de traseu, unde vântul va fi principalul adversar al rutierilor.

Va fi pentru a doua oară când Turul Italiei va ajunge în Ischia. La precedenta vizită, în etapa a opta din 1959, a fost programat un contratimp individual, câştigat de reprezentantul gazdelor, Antonino Catalano. Succesul acestuia a fost cu atât mai surprinzător, cu cât Catalano l-a învins pe cel cunoscut ca “Monsieur Chrono”, francezul Jacques Anquetil.

Cavendish, primul lider în Giro

Aşa cum era de aşteptat, Mark Cavendish a îmbrăcat tricoul roz la finalul etapei/criteriului de la Napoli, după ce şi-a trecut în palmares a 37-a victorie a carierei în Marile Tururi, devenind egalul legendarului rutier belgian Rik Van Looy. Dacă succesul britanicului nu a surprins, acelaşi lucru se poate spune şi despre cum a fost obţinut acesta, fără ajutorul “lansatorului” său, Gert Steegmans, deşi la fel de adevărat este că belgianul a avut o scuză, problemele mecanice întâmpinate cu 500 de metri înainte de final. Astfel, Cavendish a ajuns să primească tricoul roz creat de compatriotul său, Sir Paul Smith, celebrul designer care l-a şi vizitat cu o zi înainte de start, iar acum va aborda cu mai multă linişte şi încredere următoarele etape de plat.

Dacă rutierul lui Omega Pharma-Quick Step a fost omul zilei, după unul dintre cele mai impresionante succese ale carierei, la polul opus se află Matthew Goss, care a terminat doar pe cinci, în ciuda faptului că a avut doi colegi pe final. Australianul a acuzat vântul puternic de faţă, dar asta nu face decât să arate încă o dată problemele de plasament pe care le are, aspecte ce pot părea mărunte, însă care se dovedesc atât de importante într-o cursă.

Evident, controversele nu puteau lipsi, deşi ele nu au pornit din cursă, ci din exterior. După încheierea etapei de la Napoli, Bernhard Eisel a postat un mesaj pe contul său de Twitter, acuzându-l pe Nacer Bouhanni pentru manevrele din final, când şi-a dat coate şi umeri cu Adam Blythe, şi cerând excluderea acestuia din cursă. Replica francezului a venit sub forma unui ironic “Şi eu te iubesc, Bernie”, însă este foarte posibil ca această poveste să nu se oprească aici şi în curând să apară şi primele nemulţumiri din plutonul Turului Italiei la adresa ciclistului echipei FDJ.

Il Giro 2013 – etapa l

Pentru prima oară după un deceniu, Corsa Rosa porneşte cu o etapă rezervată sprinterilor, schimbată însă faţă de varianta iniţială propusă de organizatori, în toamna lui 2012. În mod normal, runda trebuia să aibă 156 de kilometri lungime şi un circuit care urma să fie parcurs de zece ori, dar traseul a fost modificat: pentru început, se va trece de patru ori peste căţărarea Posillipo (acoperită cu piatră cubică), iar apoi se va intra pe un nou circuit, mult mai uşor, ce va fi parcurs în opt rânduri.

Etapa întâi va fi mult mai scurtă (130 de kilometri) şi extrem de nervoasă, toţi sprinterii dorind să obţină o victorie care i-ar scăpa de presiune în următoarele zile. Tocmai din această cauză, nu este deloc exclus ca un incident să îşi facă apariţia pe final, atunci când plutonul va trebui să negocieze corect mai multe viraje ce vor veni la foc automat.

În 2003, ultima oară când o etapă de plat a deschis Il Giro, victoria i-a revenit principalului favorit, Alessandro Petacchi. Acum, Mark Cavendish va porni cu prima şansă, în ciuda faptului că nu are la dispoziţie “trenuleţul” dorit. Teoretic, Matthew Goss va fi principalul adversar al britanicului, însă forma arătată de ciclistul echipei Orica-GreenEdge nu îi dă acestuia speranţe la victorie. În schimb, mult mai bine arată Nacer Bouhanni, campionul Franţei, un rutier care seamănă mult la stil cu Cavendish, dar nici Mattia Gavazzi nu ar trebui neglijat, mai ales după succesul din Giro della Toscana.

Actorii din Il Giro 2013

A mai rămas foarte puţin până la startul Turului Italiei, o cursă care promite enorm şi anul acesta, poate chiar mai mult decât în sezoanele precedente, deoarece calitatea plutonului aflat la start este foarte ridicată. De când a fost anunţat traseul, competiţia a fost promovată ca o luptă între Bradley Wiggins, câştigătorul Turului Franţei 2012, şi Vincenzo Nibali, campionul din Vuelta 2010, însă prestigiosul tricou roz are şi alţi pretendenţi. Cine sunt aceştia?

Bradley Wiggins (33 de ani, 0 victorii în 2013) – Spre deosebire de sezonul precedent, britanicul a ales o cu totul altă abordare în pregătirea sa, ceea ce a dus la un palmares sărac în primele luni ale anului. În ciuda acestui fapt, rutierul echipei Sky este considerat de specialişti principalul favorit la victorie, asta şi pentru că va avea la dispoziţie un contratimp individual în lungime de 55,5 kilometri, la finalul căruia poate pune minute bune între el şi adversari. Clasat pe cinci în Turul Cataluniei şi Turul Trentino, Wiggins a arătat în aceste curse îmbunătăţiri semnificative pe munte, care ar trebui să îi pună în gardă pe adversarii sai. În plus, la toate acestea se adaugă şi “trenuleţul” britanicului pe munte, un angrenaj din care nu vor lipsi Sergio Henao, Rigoberto Uran şi Dario Cataldo.

Vincenzo Nibali (28 de ani, 3 victorii în 2013) – “Rechinul” a ajuns la maturitate şi este pregătit să demonstreze că are tot ce e necesar pentru a se impune în “cursa lui Coppi”, aşa cum îi mai zic compatrioţii săi Turului Italiei. Un ciclist combativ, apreciat pentru stilul său foarte curajos, Nibali va trebui să îşi împingă limitele la maximum pentru a-l învinge pe Wiggins. Cum la contratimp este de aşteptat să piardă în jur de trei minute în raport cu britanicul (în ciuda antrenamentelor pe care le-a făcut în ultimele luni), liderul Astanei va fi obligat să atace pe căţărări şi să rişte pe coborâri, astfel încât să pună constant presiune pe rivalul lui.

Samuel Sanchez (35 de ani, 0 victorii în 2013) – Campionul olimpic de la Beijing se întoarce în Il Giro după opt ani, obiectivul său declarat fiind o clasare pe podium. Autor al unei primăveri liniştite, fără niciun rezultat notabil, Sanchez va trage nu doar pentru el, ci şi pentru o Euskaltel aflată din nou într-o criză serioasă de puncte. Principalul său avantaj va fi că porneşte la drum ca outsider, iar la un moment, profitând de lupta dintre principalii favoriţi, i-ar putea surprinde pe aceştia.

Ryder Hesjedal (32 de ani, 0 victorii în 2013) – Nimeni nu se aşteaptă ca rutierul canadian al lui Garmin-Sharp să repete rezultatul avut la ediţia precedentă, însă acesta este hotărât să arate că victoria din 2012 nu a fost o întâmplare şi că îşi poate măsura din nou forţele cu cei mai buni. Chiar dacă şi-a început târziu sezonul, Hesjedal trebuie neapărat luat în seamă, deoarece este genul de ciclist pragmatic, care îşi calculează foarte bine paşii, iar prin evoluţia sa din Liège–Bastogne–Liège a arătat că se află pe drumul cel bun.

Robert Gesink (26 de ani, 0 victorii în 2013) – Aflat la debutul în Corsa Rosa, olandezul va trebui să treacă peste o barieră psihologică foarte importantă, care i-a pus probleme serioase în Marile Tururi până acum: încheierea primei săptămâni fără accidentări. Dacă va scăpa de inerentele incidente fără să piardă timp, rutierul lui Blanco va prinde din ce în ce mai multă încredere şi va deveni un om de luat în seamă; evident, cu condiţia ca rezultatul foarte slab din Turul Romandiei să nu reflecte adevărata sa formă. În cazul în care va claca din nou, Wilco Kelderman va fi pregătit să îşi asume rolul de lider al echipei.

Michele Scarponi (33 de ani, 0 victorii în 2013) – Chiar dacă a stat mult în afara competiţiilor, din cauza unor mai vechi probleme de dopaj, italianul a recuperat rapid acea perioadă de absenţă, conştient că ediţia a 96-a a Il Giro va reprezenta ultima sa şansă la o clasare bună în ierarhia generală. Liderul lui Lampre a crescut de la cursă la cursă în ultimele săptămâni şi dacă va continua astfel, nu ar trebui să mire pe nimeni o implicare a sa în lupta pentru podium.

Cadel Evans (36 de ani, 0 victorii în 2013) – Pentru mulţi, prezenţa australianului în Il Giro reprezintă o enigmă, după ce acesta anunţase la începutul sezonului că se va concentra din nou doar pe Turul Franţei. Deşi ajuns aproape de retragere, ciclistul de la Antipozi vrea să demonstreze că mai are un cuvânt important de spus şi ar putea folosi Turul Italiei pentru a-şi câştiga rolul de lider al lui BMC în Marea Buclă. Aflat pe o pantă ascendentă în ultimele săptămâni, Evans promite să fie din nou un factor în cursă, asta chiar dacă încă o dată va rămâne singur devreme pe munţi.

Actorii secundari

O cursă nu poate exista fără o distribuţie completă, iar Giro din acest an are mulţi oameni care vor încerca să facă un pas înainte şi să îşi pună amprenta asupra cursei. Unul dintre aceştia este Domenico Pozzovivo, locul opt din 2012, însă şi Mauro Santambrogio va avea un cuvânt important de spus, condiţia fiind să îşi păstreze forma superbă arătată de la startul sezonului. Campion al Italiei, Franco Pellizotti se întoarce în cursa de pe teren propriu după patru ani şi este dornic să obţină o victorie de etapă şi să conteze în clasamentul general, în timp ce Stefano Garzelli şi Danilo Di Luca, singuri foşti câştigători pe şosea aflaţi la start, vor beneficia de “cântecul de lebădă”.

Juan Jose Cobo, liderul lui Movistar, este aşteptat să arate că a rămas ciclistul care s-a impus în Vuelta din 2011, deşi de atunci nu a mai strălucit, în timp ce croatul Robert Kiserlovski va încerca să demonstreze că locul zece din urmă cu trei ani nu a reprezentat o întâmplare. Columbienii vor fi şi ei căutaţi în pluton, Carlos Betancur, Darwin Atapuma şi Sergio Henao (chiar dacă acesta se află în aceeaşi echipă cu Bradley Wiggins) prezentând un potenţial ridicat de spectacol.

Din păcate pentru sprinteri, aceştia au cam fost neglijaţi de către organizatori, primind mai puţine etape ca anul trecut. Mark Cavendish, autor a zece victorii la precedentele participări, va fi principalul favorit în acestea, dar britanicul are un “călcâi al lui Ahile” (“trenuleţul” slab, fără un “lansator” veritabil), de care vor încerca să profite adversarii săi. Printre aceştia se vor afla Matthew Goss (care nu a mai obţinut o victorie într-un Mare Tur de la precedenta ediţie a Il Giro), Nacer Bouhanni (campionul Franţei), Roberto Ferrari, John Degenkolb, Francesco Chicchi, Sacha Modolo, Elia Viviani, Giacomo Nizzolo sau Mattia Gavazzi.