Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

USADA vs Lance Armstrong – rezumat

Am citit cele 202 pagini ale dosarului construit de USADA pe baza mărturiilor oferite de 26 de persoane şi am făcut un rezumat, deşi volumul de informaţii este imens, acoperind aproape un deceniu şi jumătate şi mai multe planuri. Următoarele rânduri nu sunt neapărat în ordine cronologică, ci în ordinea în care au fost prezentate de către USADA în raportul final.

– În dosar nu se regăsesc mărturiile tuturor martorilor pe care îi avea USADA; aceştia ar fi depus mărturie dacă Lance Armstrong ar fi ales să conteste acţiunea Agenţiei Anti-Doping din Statele Unite. De asemenea, informaţiile nu au fost obţinute de la procuratură, deşi au fost cerute în mai multe rânduri.

– Lance Armstrong i-a plătit doctorului Michele Ferrari un milion de euro pentru serviciile oferite timp de 15 ani.

– 20 dintre cei 25 de ciclişti care au terminat pe podiumul Turului Franţei între 1999 şi 2005 au avut probleme cu dopajul. Dacă se merge mai mult în trecut şi se porneşte din 1996 până în 2010, 36 dintre cei 45 de rutieri care au încheiat pe podium au apelat la substanţe interzise.

– Colaborarea dintre Lance Armstrong şi Michele Ferrari a început în 1995, iar eritropetina, care nu a putut fi detectată până în 2000, era ascunsă într-un termos în timpul curselor.

– Kristin Armstrong, soţia lui Lance Armstrong timp de cinci ani, a ştiut că Lance Armstrong utiliza eritropoetină, substanţă pe care a numit-o “un rău necesar”. Mai mult, la cererea lui Armstrong, ea le-a dat colegilor săi tablete cu cortizon.

– La Campionatele Mondiale din 1998, desfăşurate la Valkenburg, aflând că un comisar al UCI urma să îl testeze pe Lance Armstrong, doctoral Pedro Celaya a luat o pungă cu soluţie salină, a ascuns-o sub haină şi a mers în camera de hotel al lui Lance Armstrong, căruia i-a administrat soluţia intravenos, astfel încât nivelul hematocritului să scadă.

– În timpul Turului Franţei din 1999, un angajat al echipei US Postal mergea în urma caravanei pe motocicletă, cu un termos ce conţinea eritropoetină, substanţă care seara le era administrată cicliştilor.

– La aceeaşi ediţie a Marii Bucle, Lance Armstrong, Tyler Hamilton şi Kevin Livingston erau singurii rutieri care utilizau EPO, deoarece făceau parte din “echipa A”, ceea ce însemna că erau cei mai importanţi oameni ai grupării. Cu toate că nu făcea parte din “echipa A”, George Hincapie ştia ce se petrecea.

– În 2000, când s-a găsit un test pentru descoperirea eritropoetinei, doctorul Michele Ferrari a recomandat dopajul sangvin. Acesta a început să fie folosit din 2001.

– Evoluţia lui Lance Armstrong în etapa a noua din Turul Franţei 2000 a ridicat cele mai multe semne de întrebare. Pe Hautacam, americanul se afla la şase minute în urma lui Jan Ullrich, a accelerat, l-a depăşit pe acesta şi a terminat cu un avans de patru minute în faţa germanului, după ceva mai mult de zece kilometri de la momentul atacului.

– La finalul anului 2000, George Hincapie i-a cerut lui Lance Armstrong să îl prezinte doctorului Michele Ferrari, pentru a-i pune la punct un program de doping anual, pentru care plătea 12 000 de dolari. În afară de el, din echipa US Postal s-au mai dopat de-a lungul timpului Levi Leipheimer, David Zabriskie, Thomas Danielson, Christian Vandevelde, Jonathan Vaughters, Floyd Landis, Kevin Livingston, Michael Barry, Matthew White şi Tyler Hamilton.

– Porecla pe care Lance Armstrong i-a dat-o lui Michele Ferrari a fost “Schumi”, cu referire la Michael Schumacher, care pilota un monopost Ferrari.

– Christian Vandevelde a refuzat la început să se dopeze, dar a fost ameninţat că va fi dat afară din echipă dacă nu se va accepta.

– Potrivit lui Chris Carmichael, doar patru oameni ştiau ce se întâmplă în organismul lui Lance Armstrong: el, Johan Bruyneel, Michele Ferrari şi Freddy Viaene, maseurul americanului.

– Doctorul Michele Ferrari a fost prezent la mai multe antrenamente ale echipei US Postal, în Spania, Franţa, Italia şi Statele Unite. De asemenea, italianul organiza tabere de antrenament cu toţi cicliştii care colaborau cu el: astfel, s-a ajuns la situaţia ca Lance Armstrong, Levi Leipheimer, Eddy Mazzoleni, Andrey Kashechkin şi Alexandre Vinokourov să participe la o tabăra comună, în Tenerife.

– Pentru Johan Bruyneel, Turul Franţei are darul de a scoate mereu atât tot ce era  mai bun, cât şi tot ce era mai rău din oameni.

– În afară de EPO, s-a mai recurs la testosteron (sub formă lichidă sau sub forma unor plasturi), hormon umani de creştere, cortizon şi dopaj sangvin. Tocmai de aceea, unii rutieri aveau impresia că deseori erau trataţi precum nişte “porcuşori de Guineea”.

– Dacă un ciclist avea hematocritul peste 50%, din cauza consumului de EPO, folosea soluţie salină, al cărei rol era să scadă nivelul acestuia sub 50%.

– Pedro Celaya şi Luis Garcia del Moral sunt cei doi doctori aflaţi pe statul de plată al lui US Postal. Primul a plecat de la echipă după câţiva ani, dar s-a întors şi l-a înlocuit pe Del Moral, de care Armstrong a fost nemulţumit, după ce aproape a pierdut Turul Franţei din 2003.

– Jose “Pepe” Marti avea statutul de “antrenor al echipei”, însă rolul său principal era să le furnizeze cicliştilor substanţe interzise. Porecla primită era “Curierul”.

– Marti i-a vândut eritropoetină lui Levi Leipheimer când americanul se afla la Rabobank şi Gerolsteiner, iar acesta l-a rugat pe spaniol să nu îi spună lui Lance Armstrong că ajută un rutier de la o echipă rivală.

– Lance Armstrong a susţinut că i s-au făcut 500-600 de teste de-a lungul carierei şi toate au fost negative. Potrivit raportului USADA, au fost doar puţin peste 200 de teste.

– Lance Armstrong şi echipa sa de avocaţi au încercat în mai multe rânduri să îi intimideze pe martorii USADA, printre care George Hincapie, Levi Leipheimer, Floyd Landis şi Tyler Hamilton.

– Un ciclist trebuia să urmeze trei reguli când utiliza EPO: să şi-o administreze intravenos, să facă asta seara (deoarece până dimineaţa nu mai putea fi detectată) şi să se ascundă mereu de oficialii veniţi să îl testeze. Tocmai de aceea, rutierii erau îndemnaţi să nu le deschidă acestora uşa şi să se dopeze la un prieten, nu la adresa unde erau înregistraţi.

– Potrivit lui David Zabriskie, echipa ştia şi cu o zi înainte că urmau să vină membri ai USADA, WADA sau UCI pentru a le lua probe de sânge şi urină. Johan Bruyneel era întotdeauna cel care îi anunţa.

– În Turul Franţei din 2009, Agenţia Franceză Anti-Doping a efectuat teste împreună cu Uniunea Ciclistă Internaţională şi în raportul final a consemnat că echipa Astana, pentru care concura Lance Armstrong, a beneficiat de anumite avantaje şi informaţii privilegiate.

– Pentru că testosteronul este produs de organism, testosteronul sintetic era foarte greu de depistat, iar rutierilor li se recomandă să îl folosească în cantităţi mici.

– Cortizonul nu reprezenta o problemă, deoarece doctorii echipei putea elibera o reţetă antedatată, pentru a demonstra că rutierii au apelat la acest hormon din cauze medicale.

– Între 13 februarie 2009 şi 30 aprilie 2010, USADA i-a luat lui Lance Armstrong nouă probe de sânge. Acestea au fost analizate de profesorul Christopher J. Gore, care a observat un nivel scăzut al reticulocitelor, globule roşii produse automat de organism. Potrivit lui Gore, asta arată că Lance Armstrong a folosit dopaj sangvin.

– Levi Leipheimer a depus mărturie în faţa unui juriu, privind cazul care i-a fost deschis lui Lance Armstrong de către procuratura americană. Pentru asta, Johan Bruyneel a luat hotărârea ca lui Leipheimer să nu îi fie prelungit contractul cu RadioShack şi în sezonul 2012.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: