Ziua în care Wiggins a devenit o legendă
În ciclismul contemporan, legendele pot fi numărate pe câteva degete: Tom Boonen, Fabian Cancellara, Mark Cavendish, Alberto Contador, Vincenzo Nibali. Este adevărat, e puţin ciudat ca nişte rutieri aflaţi în continuare în activitate să fie numiţi “legende”, însă performanţele lor fantastice obligă la o astfel de etichetare. De miercuri, în acest club select a intrat şi Bradley Wiggins, după ce britanicul şi-a completat palmaresul deja impresionant cu titlul mondial la contratimp.
Venit la Ponferrada după un sezon deloc aglomerat, în care a adunat mai puţin de 40 de zile de cursă, Bradley Wiggins a arătat, încă o dată, că atunci când îşi fixează o ţintă, indiferent cât de mare sau mică este aceasta, nu ratează. Un contratimpist superb, ciclistul în vârstă de 34 de ani a făcut ceea ce mulţi credeau că e imposibil, şi anume, să îl învingă pe Tony Martin şi să îi ia germanului tricoul curcubeu pe care acesta pusese stăpânire din 2011. Victoria sa nu poate fi catalogată neapărat ca o surpriză, însă va rămâne în istorie, nu doar pentru că a întrerupt dominaţia lui Martin, dar şi pentru că i-a asigurat lui Wiggins un statut aparte în lumea ciclismului.
Aflat aproape de zenitul carierei, rutierul înnobilat de Regina Elisabeta a ll-a în 2012 se poate lăuda cu un CV incredibil, în care se află Turul Franţei, Paris-Nisa, Criteriul Dauphiné, Turul Romandiei, titluri olimpice şi mondiale pe velodrom, un aur olimpic la contratimp şi încă unul, mondial, la aceeaşi disciplină. Partea mai interesantă este că britanicul, deşi a renunţat de ceva vreme la Marile Tururi, are şanse uriaşe să îşi îmbogăţească palmaresul cu alte rezultate de top, în condiţiile în care Paris-Roubaix, Recordul Orei şi Jocurile Olimpice de la Rio vor fi obiectivele sale pentru următorii doi ani.
Cafe Roubaix 
Nu-i suport pe britanici, dar ce a facut Wiggins e cu mult peste pluton
Wiggins: „Now, I will focus on Paris-Roubaix, then the hour record and then I hope to finish it all off with another Olympic gold medal.”
Interesanta declaratia cu P-R, dar nu-l vad castigand. Ok, a venit in primii 35 in P-R 2014 dar asta nu inseamna ca anul viitor va urca mai sus. Sunt destui ` lupi tineri ` care asteapta sa muste din acest trofeu si inclin sa cred ca Turul Flandrei si P-R 2015 vor fi mai ravnite ca niciodata.
Recordul orei sa-l bata la 43 ani, daca as fi Cookson as schimba regulamentul ! 😀 😀
Probabil ca Tony a fost un pic hai ` harsait ` dupa atatea zile de curse in tururi diferite si probabil ca oboseala de la sfarsit de sezon si-a pus amprenta, cat de cat. Tony isi va lua revansa anul viitor.
Nu stiu ce sa zic despre cele doua clasari ai Romaniei ( 44 Tvetcov si 52 Nechita ), invinsii fiind: Navardauskas si Anacona dintre numele cunoscute, din 62 de ciclisti aliniati la start, unul abandonand.
In top 35 a venit in Turul Flandrei. In Paris-Roubaix a terminat pe 9. Eu spun ca poate visa la victorie.
Nu stiu ce sa zic despre Tony Martin. La anul, Mondialele vor fi in Statele Unite; Phinney este de asteptat sa aiba un cuvant important.
Da, corect, in Turul Flandrei a venit pe 35. Poate visa dar nu-l vad un favorit cert, pina la el sunt destui…si nu-l vad terminand in fata lui Cancellara pe un asemenea teren.
Tony nu va ierta nimic la next ITT World Championship 😉
Phinney are de gand sa-si incerce norocul la Recordul Orei in 2015 ?
Asa se pare, Phinney si Wiggins vor incerca in 2015. Tocmai de aceea, meritul lui Voigt este urias.
Are sanse Edi Grosu la un top 15 si care sunt favoritii in cursa de azi ?
Sincer, nu il vad sa termine atat de bine, mai ales daca ritmul pe catarari va fi foarte ridicat.
Mari favoriti sunt Ewan, Cort Nielsen, Holst Enger si Van Der Poel, dar fiind o cursa de tineret, orice se poate intampla. Tocmai de aceea, de urmarit mai sunt Boudat, Power, Ledanois, Zepuntke, Vliegen, Teuns, Herklotz, Kung, Tanner Putt, Zurlo si Tao Geoghegan Hart.