Nibalissimo!
În 1949, Fausto Coppi a câştigat în premieră tricoul galben, la chiar prima sa participare în Turul Franţei. Pe parcurs, italianul şi-a adjudecat trei etape şi a terminat la general cu un avans de aproape 11 minute în faţa compatriotului său, Gino Bartali, campionul en-titre la start. Atunci, lumea din afara Peninsulei a aflat cine era Il Campionissimo, ciclistul care dominase cursele din Peninsulă în ultimii ani. La mai mult de şase decenii de la acel triumf, un alt italian a făcut legea în Marea Buclă, succesul său fiind unul dintre cele mai categorice din ultima vreme.
Vincenzo Nibali a venit în Turul Franţei ca al treilea favorit la tricoul galben, dar a fost primul care a mutat, la Sheffield, în etapa secundă. Trei zile mai târziu, a plutit pe piatra cubică din nordul Hexagonului şi le-a luat minute bune adversarilor săi. Apoi, după abandonul lui Chris Froome şi Alberto Contador, italianul în vârstă de 29 de ani a dominat clar etapele montane, câştigând câte una în Vosgi (La Planche des Belles Filles), Alpi (Chamrousse) şi Pirinei (Hautacam), de cele mai multe ori făcând asta deşi s-a trezit singur pe ultimii kilometri ai căţărărilor. Nu doar victoriile sale au fost impresionante, ci şi modestia şi întreaga atitudine afişate pe parcursul unei curse în care le-a luat constant timp adversarilor săi.
34 – 1 – 29 – 24 – 3 – 18 – 16 – 3 – 25 – 1 – 20 – 24 – 1 – 2 – 31 – 20 – 3 – 1 sunt locurile ocupate de Nibali în cele 18 etape desfăşurate până acum, ceea ce arată că rutierul Astanei a fost mereu prezent şi atent, indiferent de terenul pe care s-a aflat şi de condiţiile de cursă. Tocmai de aceea, cu trei zile înainte de finalul Turului Franţei, peninsularul este sigur de succesul lui, unul uriaş nu doar pentru el, ci şi pentru ciclismul din ţara sa, ce se află de mult în căutarea unui rutier la care să se raporteze. Indiferent de ce va face de acum înainte în carieră, de ce competiţii va câştiga sau va rata, Vincenzo Nibali şi-a asigurat pentru totdeauna un loc în istoria sportului, care avea nevoie de un astfel de campion.
Cafe Roubaix 
Si-a facut loc in istoria TdF doar ptr c-a profitat de accidentarile celorlalti, altfel cu acestia intr-o forma excelenta Nibali s-ar fi clasat tot ultimul la sansele castigarii tricoului galben, sau poate c-ar fi urcat pe 3 la cum arata cei ramasi in lupta ptr aceste locuri 3-4-5.
N-a fost limpede ptr toata lume aca Nibali va castiga TdF din momentul in care Contador i-a multumit lui M. Rogers si a tras pe dreapta, abandonand ? A ramas cu poarta goala, n-a avut nevoie de prea multa bataie de cap cu Valverde si Purito care gafaie ca niste amatori, un TJ inconstant si cu frana de mana trasa, francezii care se bat ptr Top 10 si cam atat…singurele momente care au atras atentia fiind atacurile/evadarile celor de la Saxo care si-au salvat Turul cu aceste victorii pe deplin meritate. Astana n-a pierdut niciun rutier, Nibali a stat ` la cutie `si a atacat atunci cand a trebuit si cand numele etapei a insemnat ceva. 😉 I-a fost si usor daca e sa privim la etapa de ieri de pe Hautacam, a plecat de langa Horner ca si cum acesta nici n-ar fi existat, nu de langa acel Horner din Vuelta. 😉
Cei care au urmarit acest TdF isi vor aduce aminte ca Nibali a castigat pedaland cu mainile in buzunare si stiind ca ochii lui Froome, Contador, Rui Costa, Schleck, etc se aflau in fata Tv-ului…
Nu m-ar fi extaziat nici daca un roman ar fi castigat aceasta competitie, sincer. Sa te bati cu cei mai buni, sa-i invingi, inchizi gura tuturor. Mai ales pe a mea ! 😀 😀
Norocul lui Nibali ca nu a trebuit sa iti inchida tie gura 😉 Cum a spus si el de mai multe ori, avea deja un avans mare dupa doar cateva etape. Ce garantie ai ca Froome si Contador i-ar fi putut lua trei minute? Nu inteleg de ce i-ai amintit pe Rui Costa si Andy Schleck, nu ar fi fost o amenintare nici daca s-ar fi aflat in forma buna.
Sa termini cu toti ciclistii este o stiinta. Astana a reusit asta, deoarece s-a aflat mereu in fata si a controlat cursa. Practic, cei de acolo si-au facut singuri viata usoara. Chiar daca nu a avut adversari pe masura, Nibali a castigat cu panas Turul Frantei.
3 minute in etapa 5-a erau de neremontat pina-n etapa 18-a din partea celor doi: Contador si Froome ? Cand a castigat Nibali in fata celor 2 incat acestia chiar sa aiba de furca si sa nu reuseasca sa-l ajunga si depaseasca la aceasta diferenta de minute ? Contador era intr-o forma de zile mari, Froome poate ca nu dar daca n-ar fi avut acele cazaturi penibile avea sanse sa-si revina pe parcursul a catorva etape, in fine…te intreb altceva: in lipsa lui Nibali, pe cine ai fi vazut castigatorul acestei editii ?
Apoi, esti de acord ca daca Horner n-ar fi avut parte de acel accident rutier care l-a privat de vreo luna de zile de antrenamente la nivel maxim si ar fi venit in TdF exact la forma din Vuelta 2013, l-ar fi putut invinge pe Nibali ? Eu cred ca Nibali s-ar fi chinuit din nou cu Horner, mai ales ca americanul are o pregatire de anduranta mult mai buna decat Nibali, cel putin asta s-a vazut in Vuelta 2013.
Este cea mai slaba editie, cea mai nespectaculoasa, n-as fi crezut vreodata ca voi ajunge sa urmaresc ultimii 15-20 km din anumite etape ptr a nu pierde timpul cu lalaiala de pe traseu unde absolut nimic nu s-a intamplat. 😦
Astana n-a avut dureri de cap, Sky-ul n-a mai fost Sky iar Saxo s-a indreptat spre evadari si atacuri ptr a castiga etape si bine au facut. Celelalte echipe n-au mai contat la trena, neavand de ce. Daca privim in anii trecuti cand se ducea o trena criminala nu acelasi lucru l-am vazut la Astana, au rulat sa-l pazeasca pe Nibali de orice ghinion, normal c-au ajuns in formatie completa la ce trena ` ametitoare ` au dus, mi-ar fi placut ca Alberto sa fi ramas in TdF si sa-si puna echipa la trena, Astana s-ar fi rupt in cel mult doua zile din cauza efortului.
Ptr Nibali toate ghinioanele celorlalti s-au transformat ptr el in NOROC, asa noroc nici ca vom mai intalni in urmatoarele 101 de editii ! 😉
Nu am spus ca diferenta nu putea fi remontata, te-am intrebat ce garantii ai ca s-ar fi intamplat? Cat despre Horner, daca nu s-ar fi accidentat la antrenament, nu ar fi venit in Turul Frantei, deoarece era pe lista provizorie pentru Il Giro. Discutia nu are rost.
Cea mai slaba editie, cea mai lipsita de spectacol? Uiti multe editii, in care prima saptamana era un festival al sprinterilor, fara dealuri, fara pavate, iar muntii erau controlati de o singura echipa.
Nu stiu cine ar fi castigat in absenta lui Nibali. Poate un francez; sau poate Valverde, deoarece si-ar fi calculat mai bine pasii.