Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Turul Franţei – date statistice

– Jacques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault şi Miguel Indurain sunt rutierii cu cele mai multe succese la general, cinci

– Ierarhia pe naţiuni e dominată de Franţa (36), care e urmată de Belgia (18) şi Spania (12)

– Echipa comercială cu cele mai multe succese la general este Peugeot, 9

– 59 de ciclişti au câştigat cel puţin o dată Turul Franţei

– Eddy Merckx conduce într-un clasament al zilelor petrecute în tricoul galben, 96

– Tot belgianul a adunat şi cele mai multe victorii de etapă, 34, între 1969 şi 1975

– Recordul de succese la o singură ediţie e împărţit de trei ciclişti: Charles Pélissier, Eddy Merckx şi Freddy Maertens

– Fabian Cancellara este rutierul cu cele mai multe zile petrecute în galben (28) fără să fi câştigat cursa

– Richard Virenque şi-a adjudecat ierarhia căţărătorilor în şapte rânduri, un record al cursei

– Un record a stabilit şi germanul Erik Zabel, care s-a impus de şase ori în clasamentul pe puncte

– Jan Ullrich şi Andy Schleck sunt singurii care au câştigat de câte trei ori tricoul alb

– Francezul Raymond Poulidor e ciclistul cu cele mai multe clasări pe podium, opt

– François Faber este singurul rutier care a câştigat cinci etape la rând, performanţă reuşită la ediţia din 1909

– Australianul Stuart O’Grady şi americanul George Hincapie au cele mai multe participări în Marea Buclă, 17

– Joop Zoetemelk deţine recordul pentru cele mai multe ediţii încheiate, 16

– Cel mai tânăr învingător din istorie este Henri Cornet, care avea 19 ani şi 355 de zile la victoria din 1904

– La polul opus se află belgianul Firmin Lambot, câştigătorul din 1922 (36 de ani şi 131 de zile)

– Italianul Fabio Battestini este cel mai tânăr câştigător de etapă, 19 ani şi 133 de zile, în 1931

– Cel mai vârstnic e belgianul Pino Cerami, care avea 41 de ani şi 95 de zile când a obţinut succesul din 1963

– Doar doi ciclişti din afara Europei s-a impus la general, americanul Greg LeMond şi australianul Cadel Evans

– 14 rutieri au părăsit competiţia în timp ce ocupau primul loc în clasament

– Jean Robic, Jan Janssen şi Greg LeMond sunt singurii rutieri care au preluat tricoul galben la finalul ultimei etape

– Firmon Lambot, Roger Walkowiak, Gastone Nencini, Lucien Aimar, Greg LeMond şi Oscar Pereiro Sio au câştigat Turul Franţei fără să obţină o victorie de etapă

– Cea mai lungă evadare solitară reuşită i-a aparţinut lui Albert Bourlon, 253 de kilometri, la ediţia din 1947

– Până acum, 23 de naţiuni au avut cel puţin un rutier care a condus ierarhia generală

– Africa de Sud, Australia, Canada, Columbia şi S.U.A. sunt cele cinci ţări din afara Europei care au dat un purtător de tricou galben

– Bernard Hinault este singurul ciclist care a purtat tricoul galben la opt ediţii

– Cea mai mică diferenţă dintre primul şi al doilea clasat a fost consemnată în 1989, când Greg LeMond l-a învins pe Laurent Fignon pentru opt secunde

– În 1903, Maurice Garin a câştigat cursa cu un avans de două ore, 59 de minute şi 21 de secunde în faţa compatriotului său, Lucien Pothier

– 11 rutieri au triumfat în Turul Franţei la prima participare, în timp ce patru ciclişti s-au impus la ultima prezenţă

– Maurice Garin, Philippe Thys, Ottavio Bottecchia, Nicolas Frantz şi Romain Maes au condus cursa din prima până în ultima etapă

– Louison Bobet, Eddy Merckx, Bernard Hinault şi Greg Lemond au câştigat Turul Franţei din postura de campioni mondiali

– Andy şi Frank Schleck sunt singurii fraţi care au terminat pe podium în acelaşi an (2011)

– Ediţia a doua a fost cea mai scurtă (2420 de kilometri), cea mai lungă având loc în 1926 (5745 de kilometri)

– Cea mai scăzută medie orară a unei ediţii a fost în 1922 – 24,1 km/h – iar cea mai mare, în 2006: 40,7 km/h

– În întreaga istorie a cursei, trei etape au fost neutralizate, în 1978, 1995 şi 1998

– Alpe d’Huez a găzduit primul finiş în căţărare, la ediţia din 1952, Fausto Coppi fiind cel care s-a impus acolo

– Prima dată când s-a ajuns în afara Franţei a fost în 1907, plutonul vizitând Metz, care aparţinea de Germania la acea vreme

– Parisul a figurat de cele mai multe ori pe traseul cursei (144), fiind urmat în această ierarhie de Bordeaux (134) şi Pau (117)

– Cel mai vizitat oraş din afara Franţei este Liège (22)

– 1992 este ediţia în care au plutonul a trecut prin cele mai multe ţări străine, 6: Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Spania

– Tricoul galben a apărut pentru prima dată la ediţia din 1919

– Clasamentul căţărătorilor a fost introdus în 1933, cel pe puncte după alte două decenii, iar ierarhia tinerilor în 1975

– Pirineii şi-au făcut debutul în 1910, în timp ce Alpii au apărut un an mai târziu

– Col du Galibier este cel mai înalt punct care a găzduit un finiş de etapă – 2645 de metri – în 2011

– Căţărarea peste care s-a trecut de cele mai multe ori e Col du Tourmalet (78)

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: