Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Tirreno-Adriatico 2014

Tirreno-Adriatico 2014

“Cursa celor Două Mări” este pregătită pentru a 49-a ediţie, iar aşteptările sunt mari, mai ales că a câştigat încă o dată duelul cu mai titrata Paris-Nisa în ceea ce priveşte atât traseul, cât şi calitatea rutierilor prezenţi la start. Pe lângă etapele propuse, care le oferă oportunităţi mai multor tipuri de ciclişti – sprinteri, contratimpişti, puncheuri şi căţărători – compeţitia din Italia a fost aleasă de mulţi şi pentru că reprezintă o pregătire ideală înainte de Milano-San Remo, primul Monument al sezonului, iar cei care îşi propun un rezultat bun în “La Primavera” au ocazia să se adapteze la vremea şi drumurile de acolo.

Aşa cum ne-au obişnuit, organizatorii au invitat patru echipe Pro Continentale – Bardiani, IAM, MTN-Qhubeka şi NetApp-Endura – care li se vor alătura celor 18 aflate în World Tour. Patru tricouri distinctive vor fi puse în joc (albastru la general, roşu pentru clasamentul pe puncte, verde pentru căţărători şi alb în ierarhia tinerilor), iar etapele în linie vor avea la sosire secunde de bonificaţie (10-6-4), al căror rol în configuraţia finală a clasamentului se poate dovedi important.

Traseul

Pentru al patrulea an consecutiv, cursa va începe cu un contratimp pe echipe (o afacere între Orica-GreenEdge şi Omega Pharma-Quick Step), care se va desfăşura între Donoratico şi San Vincenzo (18,5 kilometri), distanţa fiind ceva mai lungă decât la precedentele ediţii. Apoi, în următoarele două zile, sprinterii vor fi la putere, în Cascina, respectiv Arezzo, cu menţiunea că etapa a treia are un final în urcare, cu pantă maximă 11%, iar ultimul kilometru va include şi pavate, care cu siguranţă vor condimenta lupta pentru victorie, deoarece şi unii rutieri mai agresivi se vor implica, atraşi de acele dificultăţi, iar sprinterii puri s-ar putea trezi daţi la o parte.

Week-end-ul va aduce cele mai aşteptate (de către fani) şi dure (pentru rutieri) etape. Mai întâi, runda a patra, care este şi cea mai lungă, va avea trei ascensiuni, iar ultima dintre acestea va figura la final. E vorba despre Selva Rotonda, care are 14,5 kilometri şi pantă medie 5,4%. Nu este cea mai grea ascensiune pe care o putea propune Italia, însă Selva Rotonda va avea un impact serios asupra clasamentului general, mai ales dacă unii dintre favoriţi vor încerca să atace devreme, în loc să aştepte ultimul kilometru.

O zi mai târziu, caravana va avea parte de o etapă mai scurtă, fără ca asta să însemne că nu va fi dificilă. Toată acţiunea va fi concentrată în ultimii 50 de kilometri, unde vor apărea două căţărări repertoriate. Prima e Passo Lanciano (11,3 kilometri, 8,5% pantă medie), urmată de o coborâre şi infernala Guardiagrele, o ascensiune scurtă, în lungime de numai 610 metri, însă cu o pantă medie de 22% şi maximă de 30%, caracteristici care pun în umbră şi celebrul Mur de Huy. Ca şi cum imaginea de ansamblu nu era deloc îmbietoare pentru ciclişti, duminică se anunţă ploaie, iar Guardiagrele s-ar putea transforma într-o bătălie pentru supravieţuire, nu pentru victorie.

Porto Sant’Elpidio va reveni în Tirreno-Adriatico, însă nu va mai avea teribilele dealuri de anul trecut, ci le va face cu ochiul sprinterilor, asta dacă echipele lor, deja obosite în acel punct al cursei, vor putea controla evadarea. Ultima etapă va consta în contratimpul individual din jurul localităţii San Benedetto del Tronto (9,7 kilometri), însă rămâne de văzut dacă va mai putea schimba ceva în clasamentul general.

Favoriţii

Pentru început, câteva date ce vin în sprijinul celor care afirmă că Tirreno-Adriatico e cea mai impresionantă cursă a anului prin prisma listei de start: cicliştii prezenţi aici au câştigat un total de 11 Mari Tururi, trei titluri mondiale pe şosea, alte şapte la contratimp şi 22 clasice Monument, fără a pune la socoteală cele aproape 200 de succese de etapă obţinute în cursele de trei săptămâni.

Din cauza unei accidentări la spate, Chris Froome va absenta, însă Sky speră în continuare să intre în posesia Tridentului lui Neptun, prin Richie Porte, care a fost adus să îl înlocuiască pe britanic. Australianul a ratat victoria în precedentele curse pe etape din 2014 (Turul Down Under şi Turul Andaluziei), însă şi-a îmbunătăţit condiţia de atunci şi e pregătit să arate că gruparea britanică nu a greşit când a decis să mizeze pe el pentru Turul Italiei. Totuşi, Porte nu este principalul favorit la victorie, adevărul fiind că în lipsa lui Froome e greu de spus că există un mare pretendent la tricoul albastru.

Aflat la a doua competiţie din acest sezon, Alberto Contador va căuta primul succes după patru ani într-o cursă scurtă etapă. Ibericul va avea o echipă foarte puternică alături şi va încerca să găsească tot felul de soluţii pentru a-i pune probleme lui Sky, după ce în 2013 a dat greş de fiecare dată, indiferent de ce a făcut. Un alt câştigător de Turul Franţei, Cadel Evans, se află într-o formă impresionantă şi va lupta pentru victorie, la trei ani după ce a devenit primul australian din istorie triumfător în Tirreno-Adriatico.

La fel ca Richie Porte şi Cadel Evans, Nairo Quintana şi-a fixat ca principal obiectiv în această stagiune Turul Italiei, iar “Cursa celor Două Mări” îi va oferi ocazia de a le lua pulsul adversarilor săi şi de a face cunoştinţă cu vremea vitregă din peninsulă, care îşi va face apariţia şi în luna mai. Ca lider de echipă va porni şi Chris Horner, învingătorul din Vuelta, Tirreno-Adriatico fiind pentru rutierul american al lui Lampre-Merida primul test al primăverii şi o bornă importantă în pregătirea sa pentru Il Giro.

Omega Pharma-Quick Step este una dintre puţinele echipe cu doi lideri, Rigoberto Uran şi Michal Kwiatkowski. Deşi sud-americanul a terminat pe podium Turul Omanului, mai tânărul său coleg pare să fie la un nivel mult mai ridicat, aspect pe care l-a arătat şi în Strade Bianche. Polonezul este avantajat şi de contratimpul individual, însă are şi un minus pe care l-a recunoscut – căţărările lungi – iar etapa a patra va avea la final acea ascensiune în lungime de 15 kilometri. Totuşi, un loc pe podium pare foarte accesibil pentru Kwiatkowski, având în vedere ce formă traversează.

Italia a câştigat ultimele două ediţii, prin Vincenzo Nibali, însă cum “Rechinul” se află în Paris-Nisa, speranţele gazdelor stau în Michele Scarponi, colegul său de la Astana, dar şi în Domenico Pozzovivo, unul dintre protagoniştii din Roma Maxima. Interesant de urmărit va fi şi Stefano Pirazzi, mai ales după ce ciclistul lui Bardiani a spus că în 2014 se va concentra mai mult pe clasamentul general în curse, şi nu pe tricoul de cel mai bun căţărător.

Pe lista rutierilor care ar mai trebui să aibă un impact asupra ierarhiei se mai află Robert Gesink, Bauke Mollema, Thibaut Pinot, Andrew Talansky, Jurgen Van Den Broeck, Pierre Rolland, Dani Moreno, Ivan Basso, Daniel Martin şi Julian Arredondo, lupta pentru etapele montane şi pentru un loc în top zece anunţându-se spectaculoasă.

În ceea ce priveşte sprinturile, Tirreno-Adriatico are toate şansele să fie singura cursă pe etape în care se vor întâlni Mark Cavendish, André Greipel şi Marcel Kittel până la startul Turului Franţei. Greipel este lider într-o ierarhie a succeselor din acest sezon, dar Cavendish promite să recupereze în Italia, la fel ca Marcel Kittel, care nu a avut adversar în Turul Dubaiului. Un alt sprinter aflat într-o formă excelentă e Sacha Modolo, căruia i-a priit din plin transferul la Lampre, italianul adunând patru victorii până acum. Evident, şi Peter Sagan va încerca să se implice la sprinturi, la fel ca Arnaud Démare, Gerald Ciolek, Sonny Colbrelli şi Sam Bennett, care îi poate surprinde pe favoriţi la Arezzo.

Pentru contratimpul din ultima etapă, Tony Martin, Fabian Cancellara şi Bradley Wiggins vor porni ca favoriţi, dar lista outsiderilor este de asemenea impresionantă, pe ea aflându-se Patrick Gretsch, Luke Durbridge, Michael Hepburn, Tobias Ludvigsson, Alex Dowsett, Manuele Boaro şi Adriano Malori.

Date statistice

– Roger De Vlaeminck are cele mai multe victorii la general, şase, obţinute între 1972 şi 1977

– Tot belgianul deţine şi recordul etapelor câştigate, 15

– În clasamentul naţiunilor, conduce Italia, cu 24 de succese, cel mai recent fiind adus de Vincenzo Nibali, în 2013

– Italianul este şi singurul ciclist care a câştigat Tirreno-Adriatico şi Il Giro în acelaşi sezon

– Un singur ciclist din afara Europei s-a impus în “Cursa celor Două Mări”, australianul Cadel Evans

– Cea mai lungă ediţie a avut loc în 1997, 1437 de kilometri; la polul opus, se află cursa din 1973, 582 de kilometri

– Cu excepţia ediţiei inaugurale, toate celelalte s-au încheiat în aceeaşi localitate, San Benedetto del Tronto

– În 2003, la 21 de ani şi 193 de zile, Filippo Pozzato a devenit cel mai tânăr învingător din istorie

– Cel mai vârstnic câştigător e tot un italian, Stefano Garzelli, care avea 36 de ani şi 252 de zile la ediţia din 2010

Single Post Navigation

10 thoughts on “Tirreno-Adriatico 2014

  1. cristi_schleck on said:

    Se pare ca bucuria fanilor anti-Sky a luat sfarsit si deja multi au reinceput cu acuzele cum ca n-ar fi avut nimic la spate ci ca s-a gresit o noua combinatie de substante si de aici `accidentarea `sa !
    Team Sky
    We’re pleased to announce that Chris Froome is back in training following his recent back problem and is looking forward to making his return at the Volta a Catalunya.

    • Nu sunt surprins cand apar astfel de teorii, sunt destul de dese in ciclism. Si despre favoritii tai s-a spus acelasi lucru in 2012, cand manager era Johan Bruyneel.

  2. serban on said:

    Ei, vreau sa-i aud pe cei care-i cantau prohodul „Pistolarului” ce mai au de zis dupa victoria magnifica de astazi cand le-a dat clasa la toti pe catararea de la final ? Ce mai zice acum Manolo Terzian ? Ca el e unul dintre cei care-l considerau obiect de muzeu pe Contador.

    • Nu as spune ca a fost o victorie magnifica, doar o victorie frumoasa (spaniolul a fost magnific pe Verbier sau Etna). Este un succes important pentru moralul lui Contador, mai ales ca a parut ca ii lipseste increderea. Oricum, trebuie pus intr-un anumit context rezultatul lui (Froome absent, Quintana la un nivel scazut pentru ceea ce ne-a obisnuit). Din punctul meu de vedere, a ratat o buna ocazia de a castiga Tirreno-Adriatico atunci cand a ezitat sa mearga in trena lui Kreuziger, permitandu-i lui Kwiatkowski sa revina.

  3. serban on said:

    Da, poate am exagerat cu „magnifica” , insa tare imi doream o victorie a lui Contador. Bine, a mai castigat anul asta o etapa in Portugalia. Fata de dezastrul de anul trecut e ceva, ceva…E adevarat ca acum a lipsit „RoboCop” care cu siguranta il va tavali in Turul Frantei pe Contador daca va fi in forma buna (oare doar forma…?) de anul trecut. Pana atunci e posibil sa-si revina si Quintana. Nici eu n-am inteles de ce naiba nu s-a tinut dupa Kreuziger care se ducea de nebun pe ultimii kilometri. Poate si-a evaluat sansele si s-o fi gandit ca n-ar fi facut fata unui asalt final daca alerga in ritmul sustinut al coechipierului lui. Asta e…Probabil ca intrecerea asta va fi castigata de polonez care a avut un inceput de sezon destul de bun.

    • Tirreno-Adriatico este un prim test trecut deja, dar marele examen al primaverii va veni in Turul Cataluniei, cu Froome, Purito si un Quintana mult mai bun.

      • serban on said:

        Da, asa e. M-am uitat la lista cu preinscrisi din Turul Cataluniei. Vad ca Pistolarul pare sa-l aiba locotenent, cel putin pana in prezent, pe Majka, in timp ce Froome e „blindat” cu Richie Porte. In aceasta situatie nu-l vad prea bine pe Contador. Oricum, numai nume unul si unul sunt deocamdata in acea lista.

  4. serban on said:

    Cum s-ar zice: „Ciocul mic !” celor care nu-l creditau pe Contador cu nicio sansa in etapa de azi. Le-a dat clasa la toti. Cum a trecut linia de sosire i-a impuscat simbolic pe adversari si contestatari. Daca nici asta n-a fost victorie clara pe catararea aia infernala… Bravo, batrane Pistolar !

    • Aceasta a fost o victorie magnifica, trebuia sa mai astepti o zi 🙂 Ce a facut astazi il pune alaturi de greii ciclismului, de la Coppi la Gaul, de la Merckx la Hinault.

  5. serban on said:

    Da, ai dreptate, trebuia sa mai astept o zi, dar eram flamand de o victorie fara dubii a „aluia mic si negricios”, cum i-ar spune gurile rele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: