Cafe Roubaix

Adam Phelan: ciclism, cărţi şi muzică

2014 este primul sezon al lui Adam Phelan la nivel Pro Continental, iar rutierul lui Drapac are aşteptări mari. Unul dintre cei mai promiţători ciclişti de la Antipozi, australianul în vârstă de 22 de ani s-a făcut remarcat în 2011, după ce a câştigat prologul din Turul Taiwanului, înaintea unor rutieri mult mai experimentaţi. Acea victorie a fost urmată de rezultate foarte bune în Europa, în curse prestigioase de la categoria sub 23 de ani, cum ar fi Flèche du Sud, Olympia’s Tour sau Thüringen-Rundfahrt, între acele clasări în top zece strecurându-se şi un succes, în Gran Premio di Poggiana.

Săptămâna trecută, profitând de faptul că Adam a avut ceva timp liber, am discutat cu el despre cum a început să practice ciclismul, ce obiective are, dar şi despre cărţile şi filmele preferate.

– Adam, de ce ai ales ciclismul?

Fratele meu mai mare făcea BMX, aşa că atunci când eram foarte mic, în jur de trei ani, eu şi Michael, fratele meu geamăn, ne-am apucat la rândul nostru de BMX, doar pentru a ne distra. Evident, la o vârstă atât de fragedă nu prea sunt curse la care să participi, însă ieşeam la plimbări în week-end-uri şi ne jucam pe bicicletă. După ce am mai crescut, am decis să încercăm ciclismul de şosea şi pe velodrom, iar de acolo am mers mai departe.

– Cum au fost primii ani din carieră?

Foarte buni! Atunci când eram junior, am practicat ciclismul doar de distracţie şi nu l-am luat în serios până când am ajuns la categoria sub 19 ani. Pe atunci, încă eram ocupat cu şcoala, aşa că îmi era dificil să dau totul la antrenamente, însă făceam paşi în fiecare an, progresând în curse şi la antrenamente. După ce am părăsit categoria sub 19 ani, am dorit să îi dau ciclismului o şansă.

– În 2011, ai câştigat prologul din Turul Taiwanului. Ce a însemnat pentru tine acea victorie?

A fost prima mea cursă UCI şi prima din afara Oceaniei. Să mă impun în prologul de acolo a reprezentat o injecţie uriaşă de moral. Nu eram sigur la ce nivel voi fi într-un asemenea pluton la acea vreme, aşa că a fost frumos să aflu că sunt competitiv.

– Ai arătat aptitudini reale la contratimp. Te vei concentra pe acesta sau le vei da o şansă şi curselor pe etape cu un contratimp individual?

Cred că mă descurc mai bine la contratimpurile din cursele pe etape, aşa că pe asta mă voi axa. Îmi doresc să fiu suficient de puternic la contratimp, astfel încât să termin pe un loc bun în clasamentul general al curselor scurte pe etape. Acesta este obiectivul meu, mai degrabă decât să mă impun doar în contratimpuri.

– În afară de contratimp, care mai sunt atuurile tale?

Denumirea de all-rounder pare să o primească automat un ciclist care nu are o aptitudine aparte, dar eu mă văd făcând parte din acestă categorie. Mă descurc destul de bine pe căţărările scurte şi nu mă deranjează cursele pe şosea cu drumuri dificile şi vânt puternic. Sprintul meu ar putea fi mai bun, însă pot obţine un rezultat important dintr-un grup mai mic. Sper să progresez în următorii ani şi să aflu ce tip de rutier pot deveni.

– Ai fost dezamăgit să nu concurezi în Turul Down Under?

Evident, ar fi fost extraordinar să merg acolo, dar era dificil să fac parte din echipă, iar noi am avut acolo o distribuţie foarte puternică. Sunt entuziasmat de cursele în care voi participa alături de Drapac, aşa că mă voi concentra pe acestea.

– Cum a fost New Zealand Cycle Classic?

A reprezentat un bun start de sezon: echipa a obţinut două victorii de etapă, iar eu am terminat pe locul trei la general. Picioarele au răspuns bine şi m-am bucurat să adun câteva zile consecutive de cursă. Acum le aştept cu nerăbdare pe următoarele.

– Care este programul tău pentru 2014?

Am participat recent la Campionatele Oceaniei, iar acum voi merge în câteva curse din circuitul NRS, înainte de a concura în Turul Turciei, la finalul lunii aprilie. Va fi o cursă foarte importantă pentru mine şi sper că lucrurile vor merge bine de tot acolo.

– Ce obiective ai pentru sezon?

Turul Turciei şi Turul Japoniei sunt două competiţii aflate în programul meu şi în care cred că mă pot descurca bine. Îmi place să merg în Japonia, nu am mai concurat niciodată în turul acestei ţări, aşa că abia aştept acea cursă.

– Şi ce curse visezi să câştigi?

Turul Franţei este un răspuns logic, însă întotdeauna mi-a placut ideea de a concura în marile clasice, iar Turul Flandrei e una dintre cursele mele favorite.

– Ştiu că eşti un mare fan al cărţilor şi filmelor. Care sunt preferatele tale?

Mă atrag tot felul de cărţi şi filme, îmi plac diverse tipuri. Una dintre cărţile mele favorite e “The Road”, a lui Cormac McCarthy. Este incredibil de bine scrisă, proza lui McCarthy e aproape poezie, dar, în acelaşi timp, e sumbră şi te bântuie, e un roman postapocaliptic care te face să te gândeşti la planeta noastră şi la viitor. Momentan, citesc “The Orphan Master’s Son”, a cărei acţiune este plasată în Coreea de Nord, şi îmi place la nebunie, mi-a făcut o impresie puternică până acum. O altă carte bună e “The Book Thief”, scrisă de Markuz Zusak. În ceea ce priveşte filmele, sunt un mare fan al seriei “The Dark Knight” şi, în general, al filmelor regizate de Christopher Nolan.