Cafe Roubaix

Concluzii după prima săptămână din Le Tour

Acesta este clasamentul general al Turului Franţei după primele nouă etape, cu britanicul Chris Froome lider autoritar, avansul său faţă de al doilea clasat, Alejandro Valverde, fiind de aproape un minut şi jumătate, în timp ce un alt spaniol, Alberto Contador, are o întârziere de aproape două minute.

Prima treime a cursei a avut etape pentru sprinteri, un contratimp pe echipe şi două runde în Pirinei, acolo unde rutierii au avut parte şi de un finiş în căţărare. Ce concluzii pot fi trase după ceea ce s-a întâmplat până acum?

– Chris Froome este cel mai complet şi puternic ciclist dintre favoriţii la tricoul galben, lucru demonstrat în week-end-ul precedent. Mai importantă decât victoria de la Ax 3 Domaines a fost evoluţia sa de duminică, atunci când şi-a consolidat moralul, şubrezindu-l pe cel al adversarilor, care deşi au avut superioritate numerică, au fost incapabili să îl pună în dificultate pe cele cinci căţărări ale zilei.

– Sky a fost în corzi în etapa a noua, arătâd slăbiciuni pentru prima dată într-un Mare Tur de la revoluţia începută la echipă în urmă cu doi ani. Rămasă fără Vasil Kiryienka (ajuns în afara timpului regulamentar) şi cu un Richie Porte care nu mai reprezintă o ameninţare la general, gruparea manageriată de David Brailsford trebuie să îşi schimbe strategia pentru restul cursei. Singurul aspect pozitiv pentru Sky este că miercuri e programat un contratimp individual, iar dacă lucrurile merg conform planului, Froome ar trebui să pună acolo între unu şi trei minute în raport cu adversarii săi, ceea ce va aduce liniştea, cel puţin pentru moment.

– Deşi a fost una dintre cele două echipe care au creat spectacol în ziua finală din Pirinei, Movistar a dezamăgit duminică, atunci când a ratat victoria şi nici nu a putut să îi pună probleme unui Chris Froome rămas pe cont propriu peste 140 de kilometri. E adevărat, Nairo Quintana a atacat, dar senzaţia e că a făcut asta cu frâna de mână trasă, pentru a nu-l îndepărta pe Alejandro Valverde. În cazul în care columbianul ar fi primit liber de la echipa sa, Froome ar fi fost obligat să răspundă, iar şansele adversarilor săi de a-i găsi o fisură ar fi crescut.

– Turul Franţei nu este încheiat pentru Alberto Contador, dar nici nu arată aşa cum şi-a dorit ibericul. Rutierul lui Saxo-Tinkoff a fost mult  sub aşteptări în week-end, singurul motiv pentru care se află la mai puţin de două minute de locul întâi fiind ajutorul dat de Roman Kreuziger şi Michael Rogers, doi “locotenenţi” datorită cărora a limitat pierderile. Echipa daneză nu a oferit nicio explicaţie pentru cât de slab a mers Contador, dar un lucru e cert: dacă nu îşi revine până pe 14 iulie, când caravana va ajunge pe Mont Ventoux, şansele sale la podium vor fi infime.

– Belkin este pe val, cu unul dintre cele mai bune Tururi ale Franţei din istoria recentă a echipei care în trecut a fost cunoscută ca Rabobank. Bauke Mollema şi Laurens ten Dam (un ciclist care mereu îşi depăşeşte statutul de “locotenent”) se află în top zece, după comportări excelente pe munţi, şi nu ar trebui să mire pe nimeni dacă formaţia olandeză va termina măcar cu unul dintre aceştia în partea superioară a clasamentului.

– Pentru BMC, Turul Franţei s-a terminat încă din prima săptămână, după ce Tejay van Garderen a suferit din cauza deshidratării, iar Cadel Evans a prins una dintre cele mai slabe zile ale carierei, la Ax 3 Domaines. Aflat la probabil ultima participare în Marea Buclă, câştigătorul din 2011 mai poate spera acum doar să revină în top zece, deşi pe măsură ce cursa va avansa, îi va fi din ce în ce mai dificil, nu atât din cauza vârstei, cât a celor trei săptămâni petrecute în Giro.

– În schimb, Andy Schleck pare că se află pe o pantă ascendentă, lucru confirmat de locul 15 pe care îl ocupă la general. Luxemburghezul nu reprezintă o ameninţare pentru podium, însă are toate şansele să devină unul dintre protagonişti în următoarele etape cu sosire la altitudine. Chiar dacă în ultima săptămână a primit numai veşti proaste dinspre echipă, Schleck va avea o motivaţie uriaşă în cele două săptămâni rămase până la final: să găsească pentru el şi Frank un contract nou, începând cu sezonul viitor.

– Dacă lupta pentru tricoul verde este ca şi încheiată, asta nu înseamnă că sprinturile vor fi lipsite de savoare. Cu un Mark Cavendish dornic să atingă din nou cifrele din perioada 2008-2011, un André Greipel nerăbdător să demonstreze că este peste fostul său coleg de la Columbia, un Marcel Kittel care a prins aripi după succesul de la Bastia şi un orgolios Peter Sagan prezent mereu în faţă, sprinturile se anunţă la fel de interesante ca finalurile la altitudine şi nu trebuie ratate.

– Francezii au pornit cu aşteptări mari în ediţia centenară, dar acum sunt obligaţi să îşi revizuiască obiectivele. Cum Pierre Rolland şi Thibaut Pinot nu mai contează în ierarhia generală, tot ce le mai rămâne gazdelor e să lupte pentru tricoul alb cu buline roşii şi victorii de etapă. Totuşi, pentru francezi, paharul este plin pe mai mult de jumătate, deoarece ierarhia tinerilor are cinci ciclişti din această ţară acolo, un progres semnificativ faţă de acum câţiva ani, atunci când abia apărea un rutier din Hexagon.

– Dacă prezenţa lui Nairo Quintana în partea de sus a ierarhiei nu reprezintă o surpriză, clasarea lui Michal Kwiatkowski i-a uimit pe mulţi, în ciuda rezultatelor bune ale polonezului în cursele scurte pe etape ale primăverii. Omega Pharma-Quick Step are un diamant uriaş în buzunar şi tot ce trebuie să facă acum este să aleagă cum îl va şlefui. Brian Holm spunea că rutierul în vârstă de 23 de ani trebuie să se concentreze pe curse ca Tirreno-Adriatico, Turul Romandiei, Amstel Gold Race sau Liège–Bastogne–Liège, dar e posibil ca direcţia pe care o va urma în carieră să fie alta, totul depinzând de clasarea sa din Le Tour.