Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Il Giro 2013 – etapa a Vlll-a

Image

Au trecut patru ani de la ultimul contratimp individual “mamut” din Turul Italiei, desfăşurat la ediţia din 2009, atunci când rusul Denis Menchov s-a impus pe un traseu dificil, în lungime de 60,6 kilometri, cu două căţărări repertoriate. Acum, profilul este mult mai uşor, însă tot e lung (54,8 kilometri) şi cu suficiente porţiuni ce le pot pune probleme oamenilor de clasament general, care vor avea de trecut peste un obstacol important aflat între ei şi tricoul roz.

Deşi a mers sub aşteptări vineri, Bradley Wiggins rămâne marele favorit la victorie, însă evoluţia sa va depinde de condiţiile meteo, pe britanic favorizându-l un traseu uscat. Campion olimpic la Londra, Wiggins va avea ocazia să treacă pe primul loc în clasamentul general, dar pentru asta va fi nevoit să recupereze un minut şi 33 de secunde. Totuşi, planurile sale nu se vor opri aici, obiectivul fiind să pună apoi cel puţin încă un minut la general faţă de toţi oponenţii lui la tricoul roz.

Vincenzo Nibali, cel mai bine plasat dintre favoriţi, va trebui să arate că antrenamentele intense la contratimp pe care le-a făcut în iarnă au meritat, în timp ce Cadel Evans şi Ryder Hesjedal vor încerca să limiteze pierderile şi să rămână aproape de Wiggins. Tot dintre cicliştii de general, spaniolul Beñat Intxausti va trebui urmărit cu atenţie, mai ales după ce în Turul Ţării Bascilor a realizat un contratimp foarte bun.

Dintre specialiştii disciplinei interesaţi strict de victoria de etapă, Stef Clement, Luke Durbridge, Svein Tuft, Fredrik Kessiakoff şi Wilco Kelderman (în ciuda vârstei fragede, pe olandez nu îl deranjează distanţa, drept dovadă stând locul patru din contratimpul individual al ediţiei din 2012 a Criteriului Dauphiné, când a terminat pe locul patru, după 53,5 kilometri) ar mai putea conta în clasamentul rundei.

Contratimpul individual de sâmbătă va avea de toate: pe lângă distanţa impresionantă, traseul este foarte tehnic, mai ales în prima jumătate, acolo unde îşi vor face apariţia în jur de 30 de viraje. A doua parte va beneficia şi ea de punctele sale de atracţie: o porţiune de piatră cubică şi o sosire în urcare, la Saltara, cu pantă maximă 13%. Un motiv în plus pentru ca diferenţele realizate la finalul etapei a opta să fie imense, de ordinul minutelor.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: