Cafe Roubaix

Grande Moreno!

A fost nevoie de şase ani şi de un tânăr italian care în trecut a declarat că este plictisit de ciclism pentru ca gazdele să celebreze un succes al unui favorit în Strade Bianche, o cursă care se bucură de o popularitate imensă, din acest punct de vedere fiind pe acelaşi palier cu Turul Flandrei sau Paris-Roubaix. Sâmbătă după-amiază, Moreno Moser le-a arătat fanilor mai tineri ai ciclismului o mostră din stilul, forţa şi determinarea mult mai celebrului său unchi, Francesco Moser, câştigând de o manieră entuziasmantă Strade Bianche, după un atac de toată frumuseţea.

Cannondale nu este o echipă foarte puternică, însă se bazează pe un duo redutabil, format din Peter Sagan şi Moreno Moser, doi ciclişti care le dau mari bătăi de cap adversarilor. Într-o mişcare care a semănat cu cea a lui Stijn Devolder, pe vremea când acesta a câştigat Turul Flandrei, rutierul peninsular a plecat dintr-un pluton ce urmărea cu atenţie duelul surd dintre Fabian Cancellara şi Sagan, i-a prins pe toţi cei aflaţi în faţa sa şi a ajuns singur în superba Piazza del Campo, însoţit doar de razele soarelui care a vegheat în permanenţă asupra Toscanei.

Moreno Moser este deja unul dintre numele importante ale plutonului, o sursă de spectacol pentru fani şi de victorii pentru echipa sa. Deşi nu are nici măcar un sezon şi jumătate la profesionişti, rutierul originar din Trentino e respectat de ceilalţi ciclişti şi face figură de favorit pentru Liège–Bastogne–Liège, acolo unde un italian nu s-a mai impus de şase ani. Moreno La doar 22 de ani, Moser este noul Moser!

Sagan – Cancellara, duelul primăverii; sau nu?

Toată lumea era curioasă cum va decurge rivalitatea dintre cei doi, iar rezultatul s-a ridicat doar într-o oarecare măsură la nivelul aşteptărilor. Rutierul echipei Cannondale a terminat pe locul secund, în timp ce elveţianul a venit pe patru, diferenţa fiind făcută doar de viteza superioară a slovacului la sprint. Care ar fi concluziile care pot fi trase după prima confruntare adevărată a sezonului dintre Peter Sagan şi Fabian Cancellara?

– Ciclistul echipei RadioShack-Leopard trebuie să schimbe neapărat ceva pentru a avea din nou şanse la victorie într-o clasică “Monument”. De la succesele sale din 2010, toţi i-au învăţat stilul şi nu mai au frică de el, fiind conştienţi că tot ce trebuie să facă este să rămână în roata lui, fără să depună nici cel mai mic efort la trenă.

– Pentru clasicele din această primăvară, Cancellara are nevoie şi de o echipă foarte puternică. Pe hârtie, RadioShack-Leopard arată foarte bine, cu Stijn Devolder, Tony Gallopin, Gregory Rast, Yaroslav Popovich, Hayden Roulston, Giacomo Nizzolo şi Danilo Hondo, însă trebuie şi ca această structură să funcţioneze la cel mai ridicat nivel, cu o strategie pe măsură. Tocmai de aceea, nu ar fi de mirare să vedem în Milano-San Remo şi Turul Flandrei o acţiune similară cu cea care i-a adus lui Cannondale victoria în Strade Bianche.

– Spre deosebire de anii precedenţi, Cancellara pare că a învăţat ceva, deşi nu arată în totalitate convins de acest lucru, şi anume, că nu trebuie să îi mai ducă pe toţi în spatele său. În ultimii kilometri din Strade Bianche, elveţianul nu a mai fost dispus să facă daruri, o situaţie care s-ar mai putea repeta în viitor, în funcţie de cum va decurge cursa şi de reacţiile adversarilor. Fabian Cancellara, varianta 2013, este mult mai pragmatic; rămâne de văzut dacă şi mai eficient.

– Lucrurile nu stau prea bine nici pentru Peter Sagan, aflat într-o situaţie identică. Aşa cum era de aşteptat, nimeni nu a dorit să îl ajute pe slovacul în vârstă de 23 de ani, în condiţiile în care acesta i-ar fi învins pe toţi la un eventual sprint în Siena. În plus, lui Sagan s-ar putea să îi fie greu să îşi găsească şi pe viitor rutieri care să îl ajute, în condiţiile în care Cannondale nu îi va fi de foarte mare folos în clasicele “Monument”.

– Mai mult decât Omloop Het Nieuwsblad, Strade Bianche a devenit o excelentă avancronică a curselor de o zi din primăvară, iar dacă ne luăm după ce s-a întâmplat sâmbătă, sunt tentat să spun că Sagan nu va câştiga o clasică majoră în 2013. Şi aceasta, deoarece aproape tot plutonul va fi cu ochii pe el, urmând să fie marcat în permanenţă, până când va ajunge în criză de idei. De asemenea, slovacul nici nu are capacitatea lui Cancellara de a pleca brusc şi de a-i distanţa pe adversarii săi, acţiunile sale bazându-se mai mult pe accelerări fulgerătoare de scurtă durată. Cea mai mare oportunitate de a obţine o victorie va fi în Milano-San Remo, unde Sagan are nevoie să se ajungă în grup compact pe Poggio şi să spere că va avea picioare puternice, care să îi permită să atace pe finalul căţărării şi să se lanseze apoi într-o coborâre nebunească (totuşi, cam multe variabile).

– Rivalitatea dintre Fabian Cancellara şi Peter Sagan devine una dintre cele mai atractive din pluton, ambii ciclişti respectându-se şi fiind conştienţi în permanenţă de calităţile adversarului. Totuşi, la fel de mari şanse sunt ca lupta dintre cei doi să nu se ridice la nivelul aşteptărilor, deoarece pe măsură ce vor veni clasicele “Monument”, dorinţa celor doi de a face spectacol şi a risca se va diminua şi chiar va dispărea, urmând ca la suprafaţă să iasă prudenţa şi instinctul de conservare.

– Oricâte calcule am face şi oricâte ipoteze am lansa după Strade Bianche, nu trebuie să uităm un lucru: Sky şi Omega Pharma-Quick Step, două dintre cele mai puternice echipe pentru clasice, nu au fost prezente în cursa din Italia. Atunci când acestea se vor prezenta la startul marilor clasice, datele problemei vor fi cu totul altele.

Week-end italian

Începutul primăverii aduce două curse foarte aşteptate, Strade Bianche şi Roma Maxima. Deşi nu se află în World Tour, acestea atrag la start mulţi ciclişti importanţi, veniţi să îşi testeze forma înainte de Tirreno-Adriatico, care va debuta săptămâna viitoare. La rândul său, “Cursa celor Două Mări” va reprezenta o ocazie pentru oamenii de clasice de a ajunge la nivelul dorit pentru Milano-San Remo, Turul Flandrei sau Paris-Roubaix (mai multe despre asta, în avancronica pentru Tirreno-Adriatico).

Înfiinţată în 2007, Strade Bianche a devenit rapid una dintre cursele favorite ale fanilor, dar şi ale rutierilor, datorită peisajelor superbe şi traseului inedit, ce îi poartă pe ciclişti prin Toscana şi pe celebrele “drumuri albe”, care au fost folosite pentru prima oară în Turul Italiei, în urmă cu aproximativ şase decenii. Dornici să îi confere cursei o aură de clasică, organizatorii au luat decizia ca rutierii care se vor impune de trei ori în Montepaschi să aibă onoarea de a-şi da numele uneia dintre porţiunile de “strade bianche” (ce însumează aproape 60 de kilometri). În 2013, singurul care poate face “tripla” este Fabian Cancellara, deoarece doar elveţianul s-a impus până acum de două ori.

Momentan, este dificil de spus ce va face rutierul lui RadioShack-Leopard, deoarece încă nu se ştie nivelul la care se află, însă un lucru e cert: va fi cel mai supravegheat ciclist. Şi aceasta, deoarece fiind dublu câştigător aici, toţi se vor raporta la el şi la acţiunile sale. Alt nume de urmărit va fi Peter Sagan, datorită trecutului său din mountain bike, dar şi a formei excelente din acest debut de sezon. De altfel, slovacul este considerat de mulţi principalul favorit, în ciuda faptului că nu a mai concurat decât o dată pe “drumurile albe” Toscanei şi a revenit recent după o bronşită. Teoretic, Cannondale poate miza şi pe colegul acestuia, Moreno Moser, însă nu trebuie uitat că italianul în vârstă de 22 de ani are doar o zi de curse în picioare.

Pe de altă parte, ştiind cu toţii calităţile lui Sagan, s-ar putea ca acesta să nu fie ajutat de nimeni în cazul unui atac al lui Fabian Cancellara, deoarece rutierii nu vor risca să îl ducă pe ciclistul lui Cannondale la final, unde s-ar impune fără probleme. Un precedent există, etapa a 14-a a Turului Franţei din 2012, când Luis Leon Sanchez a câştigat la Foix, după un atac dat dintr-un grup în care se afla şi campionul Slovaciei, fără ca ceilalţi rutieri să reacţioneze.

Datorită traseului, cât şi faptului că încă ne aflăm la început de sezon, lupta pentru victorie se anunţă deschisă. Pe lângă cicliştii de mai sus, nu ar trebui să ne mire dacă Enrico Gasparotto, Oscar Gatto, Tom-Jelte Slagter, Francesco Reda, Greg Van Avermaet, Cadel Evans sau chiar Alejandro Valverde vor avea un cuvânt de spus pe dealurile din Toscana. Pe de altă parte, nici nu contează cine se va impune, de fapt, îndrăznesc să spun că nici nu contează cine participă, deoarece Strade Bianche are o proprietate incredibilă, aceea de a fi spectaculoasă în sine, indiferent de moment sau de condiţii, fiind genul de cursă care dictează cum merg lucrurile, spre deosebire de alte curse, în care rutierii sunt cei care dau tonul.

“Cetatea Eternă” revine în prim-plan

O zi mai târziu, pe 3 martie, va avea loc Roma Maxima, noua denumire a Giro del Lazio. Una dintre cursele de o zi de referinţă în urmă cu câteva decenii, aceasta a fost “reînviată” de RCS Sport, cu un traseu spectaculos şi un finiş pe măsură, în apropierea Colosseumului. Printre favoriţii la victorie, se află Carlos Betancur, Damiano Cunego, Alejandro Valverde, Fabio Duarte, Francesco Reda, Fredrik Kessiakoff, Oscar Gatto sau Eros Capecchi.

Cum despre profilul de aici am vorbit cu altă ocazie, cred că mai nimerit ar fi să postez clipul realizat de RCS Sport pentru a promova Roma Maxima, care arată încă o dată, dacă mai era nevoie, de ce italienii sunt numărul unu la acest capitol. Poţi să le dai pe mână şi o cursă de 100 de kilometri care se desfăşoară în pustiu, tot ar face în aşa fel încât să o prezinte ca pe o clasică şi să capteze atenţia tuturor.