Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

07 mart. 2012

Daan Luijkx: “Ne aşteaptă un sezon plin”

Aflată pentru al doilea an consecutiv în World Tour, Vacansoleil va fi una dintre echipele de urmărit în 2012. Gruparea batavă are speranţe mari pentru acest sezon, unul dintre cele mai importante din istoria formaţiei. Pe lângă Marile Tururi şi clasicele pe pavate, aceasta speră ca rutierii olandezi pe care îi are să se facă remarcaţi şi la Campionatele Mondiale de la Valkenburg, programate în luna septembrie.

Săptămâna aceasta, managerul lui Vacansoleil, Daan Luijkx, a acordat un interviu pentru Cafe Roubaix şi a vorbit despre planurile echipei pentru actuala stagiune, situaţia lui Stijn Devolder şi cicliştii de la care are aşteptări ridicate în acest an.

– Domnule Luijkx, sunteţi mulţumit cu startul de sezon pe care l-a avut Vacansoleil?

Da, evident! Anul acesta, planul nostru a fost să începem mai uşor, deoarece va fi un sezon încărcat, care va culmina cu Campionatele Mondiale din Olanda. În plus, făcând parte din World Tour, vom lua startul în cursele mari – Il Giro, Le Tour şi La Vuelta. Am început mai uşor pentru că vrem să contăm în competiţiile importante. Avem două victorii, aduse de Marco Marcato şi Gustav Larsson, şi suntem foarte mulţumiţi.

– Să înţeleg că un succes de etapă era obiectivul lui Vacansoleil în Paris-Nisa?

Exact! Pe lângă asta, dorim şi să contăm în clasamentul general prin Thomas De Gendt şi Lieuwe Westra. Luni am avut ghinion, deoarece Thomas a făcut pană când plutonul s-a rupt din cauza vântului şi l-am pierdut pentru general. Din fericire, Lieuwe Westra este în continuare între primii zece. Sperăm să păstrăm acea poziţie şi poate chiar să o îmbunătăţim în contratimpul final.

 – Am văzut echipa din Tirreno-Adriatico şi arată foarte bine. Care vor fi obiectivele pentru Italia?

În mare, aceleaşi. Sperăm ca Johnny Hoogerland sau Wouter Poels să obţină un succes de etapă. Pe de altă parte, ţintim un loc între primii cinci sau primii şapte în ierarhia generală.

– Mi-aţi spus mai devreme că pentru Vacansoleil vor conta mult Marile Tururi în 2012. Dar clasicele pe pavate, sunt şi ele pe listă?

Nu avem o echipă cu o vedetă, ci una cu mai mulţi rutieri care pot câştiga o cursă. Pentru pavate ne bazăm pe doi oameni: Bjorn Leukemans şi Stijn Devolder, care pot obţine rezultate importante în clasicele pe piatră cubică.

– Apropo de Stijn Devolder, este fără victorie de aproape doi ani. Ce s-a întâmplat cu el?

Nu sunt sigur, dar cred că în 2011 s-a antrenat prea mult pentru a dovedi că este un ciclist valoros. Din această cauză, a avut dificultăţi, la care s-au adăugat nişte probleme de natură psihică, după ce prietenul lui, Wouter Weylandt, şi-a pierdut viaţa în acea căzătură din Turul Italiei. Toate acestea au dus la un sezon slab. Nu suntem 100% convinşi, dar sperăm că în 2012 va fi mai bun în clasicele pe pavate şi în câteva curse mici pe etape. Nu a adus rezultate până acum în noul sezon, însă arată mult mai bine decât anul trecut. Sperăm să fie totul ok.

– Presupun că se gândeşte în continuare la Turul Flandrei?

Este unul dintre favoriţi în Belgia, dar cred că trebuie să arate ceva pentru a fi luat serios în considerare. Numele lui a fost menţionat în câteva rânduri, dar să vedem ce se va întâmpla. Oricum, dacă el nu se va afla în faţă, Leukemans va fi acolo.

– Vacansoleil are mulţi tineri talentaţi. Dacă ar fi să nominalizaţi unul sau doi ciclişti care vor avea un sezon foarte bun, cine ar fi?

Wouter Poels este unul dintre cei mai talentaţi rutieri din Benelux. E foarte puternic, merge bine pe căţărare şi poate face un contratimp reuşit. Are calităţile necesare pentru a conta în clasamentul general sau pentru a câştiga o cursă pe etape. Wouter Poels este un ciclist de viitor, la fel ca şi Marco Marcato. Da, Marco nu mai este chiar tânăr, însă a crescut foarte mult şi a dovedit asta în 2012. În ceea ce îl priveşte pe Rafael Valls Ferri, nu îl cunosc foarte bine, deoarece se află la primul sezon alături de noi, însă am înţeles că a arătat bine la startul stagiunii. Din nefericire, s-a accidentat. Avem încredere în el şi sperăm să revină în cel mult două luni. Când va fi la nivel maxim, ar putea merge într-o cursă majoră, ca Turul Franţei sau Turul Spaniei. Ştiu că este rapid pe căţărări, însă vreau să văd că obţine câteva rezultate înainte de a-l situa la acelaşi nivel cu Wouter Poels.

Publicat în Interviuri | Lasă un comentariu
06 mart. 2012
1 Comment

Claudio Corti: “Ne vom face remarcaţi în Tirreno-Adriatico”

Echipa sud-americană se pregăteşte pentru debutul într-o cursă de World Tour. După un start de sezon fără mari realizări, sâmbăta trecută a venit primul rezultat important, un loc 12 ocupat de Jarlinson Pantano în Montepaschi Strade Bianche. Acum, cel dintâi test cu adevărat elocvent va fi Tirreno-Adriatico, ce se va desfăşura între 7 şi 13 martie. Deşi gruparea pe care o manageriază se bazează doar pe ciclişti sud-americani, Claudio Corti s-a arătat încrezător în şansele acestora de a fi printre protagonişti.

“Ştim că va fi dificil, deoarece acolo vor veni rutieri foarte puternici, dar suntem determinaţi să ne facem remarcaţi şi să demonstrăm că am meritat să fim invitaţi în această cursă prestigioasă. Suntem căţărători, iar asta înseamnă că ne vom concentra pe cele mai grele finişuri – Chieti şi Prato di Tivo. De asemenea, ne-am propus să fim agresivi în fiecare etapă, aşa cum s-a întâmplat şi în Strade Bianche”, a declarat Corti cu o zi înainte de start.

Poate ciclistul de la care se aşteaptă cel mai mult este Fabio Duarte. Un mare talent, fost campion mondial de tineret, acesta are o victorie pe pământ italian, obţinută în Turul Trentino din 2011, la Fai della Paganella. În mai multe rânduri, Duarte a fost etichetat drept cel mai bun produs al Columbiei din ultimul deceniu, iar Tirreno-Adriatico ar putea reprezenta marea lui şansă de a demonstra acest lucru.

Colombia-Coldeportes pentru “Cursa Celor Două Mări”: Darwin Atapuma, Robinson Chalapud, Esteban Chaves, Fabio Duarte, Felipe Laverde, Wilson Marentes, Jarlinson Pantano şi Victor Hugo Peña. Tirreno-Adriatico va putea fi urmărit la Eurosport 2, în transmisiune directă, începând de miercuri, 7 martie. Prima etapă, un contratimp pe echipe între San Vincenzo şi Donoratico, va începe la ora 16.

Publicat în Interviuri
06 mart. 2012

Boonen 100

Pe 11 iulie 2002, în etapa secundă a Clasicei Uniqa (fosta Viena-Rabenstein-Gresten-Viena), Tom Boonen şi-a făcut debutul în lumea mare a ciclismului, câştigând un sprint la care i-a învins pe italianul Davide Bramati şi pe austriacul Arnold Eisel. La mai puţin de un deceniu de acel succes, belgianul în vârstă de 31 de ani a bifat victoria cu numărul o sută în ciclismul profesionist.

La finalul lui 2002, nemulţumit de puţinele şanse care i s-au acordat la prima sa echipă, US Postal (unde Lance Armstrong era figura principală), Boonen a ales să meargă în ţara natală, la Quick Step, acolo unde l-a avut ca mentor pe compatriotul său, Johan Museeuw. După retragera acestuia, ciclistul originar din Mol a devenit liderul formaţiei manageriate de Patrick Lefevere, iar rezultatele au apărut într-un ritm ameţitor: succese în Turul Flandrei, Paris-Roubaix, Turul Franţei, Paris-Nisa, Campionatele Mondiale, aproape că nu a existat cursă în care Tom Boonen să nu se impună.

Desemnat în mai multe rânduri sportivul anului, belgianul a cunoscut şi o perioadă nefastă, urmare a consumului de droguri. Extrem de important la acea vreme a fost că echipa a rămas alături de el, iar Lefevere l-a susţinut în permanenţă, în ciuda vocilor care au cerut îndepărtarea lui de la Quick Step. Odată ce a trecut peste momentele difícile, Tom Boonen a început să revină uşor-uşor la forma care l-a consacrat.

Drumul nu a fost uşor, iar accidentările l-au urmărit pe ciclistul din Flandra timp de mai mult de un sezon. Şirul ghinioanelor pare că s-a oprit odată cu startul noii stagiuni, una excelentă pentru campionul mondial din 2005. Dintr-un rutier care ajunsese să fie trecut în rândul favoriţilor din linia a doua, Boonen a renăscut şi a impresionat prin forţa, determinarea şi constanţa arătate în ultimele luni.

În 2012, el este unul dintre cei mai de titraţi ciclişti, cu cinci victorii; ultima, obţinută în etapa secundă din Paris-Nisa, a fost a o suta dintr-o carieră strălucitoare, cu care nu mulţi se pot lăuda. Mai important este că belgianul nu dă niciun semn că se va opri aici, ceea ce înseamnă că spectacolul va fi asigurat în clasicele pe pavate. Iar dacă lucrurile vor continua astfel, sunt toate şansele ca Roger De Vlaeminck să nu mai fie singurul “Monsieur Paris-Roubaix”.

Cariera lui Tom Boonen în cifre:

1 titlu mondial

2 victorii în Turul Flandrei

3 triumfuri în Paris-Roubaix

6 etape în Turul Franţei

8 succese în Marile Tururi

13 ţări în care a obţinut cel puţin o victorie: Anglia, Argentina, Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Oman, Qatar, Spania şi Statele Unite

15 succese în clasice şi semi-clasice

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu
05 mart. 2012

Pe scurt

  • Nairo Quintana a câştigat Turul Murciei, devenind al treilea columbian care s-a impus în cursa din Spania, după Alvaro Mejia şi Víctor Hugo Peña. În vârstă de numai 22 de ani, rutierul lui Movistar a terminat primul în etapa încheiată la Sierra Espuña, iar apoi şi-a apărat avantajul în contratimpul individual câştigat de Alexander Serov, care i-a adus lui RusVelo prima victorie din istorie. Pe locul secund s-a clasat revelaţia acestui start de sezon, Jonathan Tiernan-Locke, podiumul fiind completat de olandezul Wouter Poels.
  • Tinerii au fost în prim-plan duminică: după succesul lui Quintana, a fost consemnat şi cel al lui Julien Vermote, în Cele Trei Zile ale Flandrei de Vest. În vârstă de 22 de ani şi profesionist din 2011, acesta a mers excelent în ultima etapă a cursei din Belgia şi a încheiat la general cu un avans de şase secunde în faţa neo-zeelandezului Jesse Sergent, învingătorul ediţiei precedente. Astfel, Omega Pharma-Quick Step a ajuns la 16 victorii în actualul sezon, o realizare cu adevărat impresionantă pentru o formaţie care anul trecut risca să îşi piardă locul din World Tour.
  • Euskaltel a anunţat echipa pe care o va trimite în Tirreno-Adriatico: Jon Izagirre, Mikel Landa, Egoi Martinez, Juan Jose Oroz, Ruben Perez, Amets Txurruka, Ivan Velasco şi Gorka Verdugo. “Cursa Celor Două Mări” va putea fi urmărită pe Eurosport şi Eurosport 2, în direct şi înregistrat, între 7 şi 13 martie. La start se va afla şi deţinătorul trofeului, australianul Cadel Evans, care a declarat că vizează un nou triumf.
  • Şi Liquigas şi-a stabilit distribuţia pentru Tirreno-Adriatico. Vincenzo Nibali va fi liderul grupării italiene, obiectivul său declarat fiind de a câştiga “Tridentul lui Poseidon”, trofeul acordat învingătorului. Dacă “Rechinul” va merge pentru general, Peter Sagan va încerca să se impună în cel puţin o etapă, la debutul său în cursa peninsulară. Cei doi vor fi însoţiţi de Valerio Agnoli, Maciej Bodnar, Federico Canuti, Mauro Da Dalto, Kristijan Koren şi Daniel Oss.
Publicat în Pe scurt | Lasă un comentariu
04 mart. 2012

Rein Taaramäe: “Nu ştiu ce voi face în Paris-Nisa”

Estonianul în vârstă de 24 de ani ar fi trebuit să fie unul dintre favoriţii la victorie în a 70-a ediţie a Paris-Nisa. Rutierul baltic nu era recomandat doar de locul patru obţinut în 2011, ci şi de rezultatele foarte bune din acest început de sezon. Din păcate pentru el, Rein Taaramäe nu s-a putut pregăti aşa cum a vrut pentru “Cursa Soarelui”, din cauza unor probleme de sănătate. Despre acest subiect, dar şi programul din primăvara lui 2012, ciclistul echipei Cofidis a vorbit într-un interviu pentru Cafe Roubaix.

 – Rein, eşti mulţumit de cum au decurs lucrurile în luna februarie?

Da, totul a fost aşa cum mi-am dorit. Am vrut să fiu bun încă din prima parte a sezonului şi am început la un nivel ridicat, cu podiumuri în Étoile de Bessèges şi Turul Andaluziei.

– În comparaţie cu anul trecut, eşti într-o formă fizică mai bună?

În mod normal, aşa ar fi trebuit, deoarece totul a mers perfect în februarie, dar acum sunt bolnav şi nu am idee unde mă aflu. În această săptămână, mai ales luni şi marţi, m-am simţit foarte rău.

– Să înţeleg că nu mai ai aşteptări de la Paris-Nisa? Vei lua totul zi după zi?

Da, pentru că nu mai am încredere mare în mine. E posibil să mă simt din nou bine în partea finală a cursei, însă nu am nicio idee despre ce se va întâmpla.

– O veste proastă, cu atât mai mult cu cât ai spus în toamna trecută că vei ţinti cel puţin un podium în Paris-Nisa.

Sunt trist, pentru că aşteptam cu nerăbdare această cursă; iubesc Paris-Nisa şi doream neapărat să o câştig, dar este complicat acum, din cauza problemelor de sănătate care m-au tras înapoi.

– Ai decis în ce curse vei merge după Paris-Nisa primăvara aceasta?

S-ar putea să particip în Turul Cataluniei. Dacă nu voi concura acolo, atunci voi lua startul în Criteriul Internaţional. Apoi, prima parte a sezonului se va încheia pentru mine odată cu clasicele din Ardeni, după care voi începe pregătirea pentru Turul Franţei.

– Ce spui de faptul că distanţa totală a etapelor de contratimp a ajuns la 101,5 kilometri?

Sunt foarte fericit, deoarece am picioare puternice pentru contratimp şi nu am văzut ciclişti tineri care să se descurce mai bine decât mine la acest capitol. Traseul de anul acesta arată foarte bine. Pentru mine este perfect în tentativa de a câştiga tricoul alb. Îl puteam obţine din 2011, dacă ar mai fi fost un contratimp. 

 – Să înţeleg că în această iarnă te-ai pregătit la contratimp?

Da, însă m-am axat mai mult pe anduranţă, m-am antrenat din greu aici, deoarece asta mi-a lipsit în trecut.

Paris-Nisa va debuta duminică, în transmisiune directă la Eurosport 2, cu începere de la ora 14:45. Cursa va porni la drum cu un contratimp individual în lungime de 9,4 kilometri, care se va desfăşura între Dampierre-en-Yvelines şi Saint-Rémy-lès-Chevreuse.

Publicat în Interviuri | Lasă un comentariu
04 mart. 2012

S-a întors “Spartacus”

În 2008, Fabian Cancellara a câştigat în premieră Milano-San Remo, la exact două săptămâni după ce s-a impus în Montepaschi Strade Bianche. Patru ani mai târziu, elveţianul a triumfat încă o dată pe străzile albe ale Toscanei şi le-a transmis un avertisment adversarilor săi din cursele de o zi: “Spartacus” a revenit.

După un 2011 dezamăgitor, cu doar un succes important – E3 Prijs Harelbeke – Cancellara şi-a regăsit motivaţia şi are o foame mare de succese. Primul din acest sezon a venit sâmbătă, după o nouă demonstraţie de forţă, chiar dacă nu la nivelul celor din clasicele pe pavate de acum doi ani. De altfel, rutierul lui RadioShack-Nissan nici nu şi-a propus ca acum să fie la 100%, dorind să atingă forma maximă pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie.

Istoria celei de-a şasea ediţii a Montepaschi Strade Bianche a fost scrisă în doar un minut: atât a trecut între atacul dat de Greg Van Avermaet pe ultima porţiune neasfaltată a zilei (unde drumul avea o pantă de 18%) şi accelerarea lui Fabian Cancellara, care s-a desprins înainte de coborâre şi a pornit într-un contratimp individual valonat, desfăşurat pe lungimea de aproximativ 12 kilometri. Pe lângă puterea dezvoltată pe şosea, el şi-a dominat adversarii şi la nivel mental, aceştia resemnându-se după câţiva kilometri şi mulţumindu-se să lupte pentru celelalte locuri de pe podium.

Astfel, elveţianul în vârstă de 30 de ani a ajuns la final cu peste 40 de secunde în faţa următorilor clasaţi – Maxim Iglinsky şi Oscar Gatto – şi şi-a trecut din nou numele pe lista învingătorilor din Montepaschi Strade Bianche. Un succes clar, ce a coincis cu prima victorie a lui RadioShack-Nissan în 2012, grupare care până acum câştigase doar ierarhia pe echipe în Turul Down Under, Turul Omanului şi Turul Andaluziei.

“Sunt foarte fericit pentru această victorie frumoasă. Strade Bianche este o cursă care creşte de la an la an şi oferă un traseu spectaculos. Echipa a avut o tactică bine pusă la punct şi totul a mers aşa cum am dorit. Montepaschi e asemănătoare cu Paris-Roubaix, iar asta înseamnă că trebuie să rămâi mereu în faţă. Nu am atacat propriu-zis pe ultima căţărare, ci doar am decis să nu mă opresc şi să merg în regim de contratimp. Motivul: am vrut să am un avans mare în Siena, din cauza străzilor de acolo, care sunt abrupte. Astăzi m-am impus pentru că sunt la 100% din punct de vedere mental”, a spus după cursă Cancellara, care i-a dedicat succesul unchiului său, decedat în urmă cu câteva zile.

În final, nu trebuie uitată contribuţia extrem de importantă pe care Daniele Bennati a avut-o la victoria elveţianului: ciclistul italian a atacat cu mai puţin de 40 de kilometri înainte de sosire, forţându-i pe rutierii lui BMC – Alessandro Ballan şi Greg Van Avermaet – să îşi consume energia pentru a-l prinde. Deşi nu se poate compara cu alte echipe de clasice (BMC, Garmin-Barracuda), RadioShack-Nissan îi oferă lui Fabian Cancellara mai multă variante decât a avut în 2011, la Leopard-Trek, şi ar putea fi factorul decisiv pentru noi triumfuri ale acestuia în Turul Flandrei şi Paris-Roubaix.

Publicat în Clasice 2012 | Lasă un comentariu
03 mart. 2012

Pe scurt

  • Organizatorii Turului Franţei au mai adăugat cinci kilometri de contratimp individual. Directorul tehnic al ASO, a inspectat etapele a 9-a şi a 19-a, ajungând la concluzia că traseul iniţial trebuie modificat. În aceste condiţii, ediţia din această vară a Marii Bucle va avea 101,5 kilometri de contratimp individual, iar misiunea lui Andy Schleck a devenit dintr-o dată şi mai dificilă.
  • Geert Van Bondt, managerul lui Garmin-Barracuda, este de părere că Johan Van Summeren poate câştiga Turul Flandrei anul acesta. Fost câştigător al Gent-Wevelgem, belgianul în vârstă de 41 de ani a spus acest lucru într-o declaraţie acordată cotidianului Het Nieuwsblad după prima clasică a sezonului. Învingător sezonul trecut în Paris-Roubaix, Van Summeren nu a concurat niciodată în Turul Flandrei.
  • Chris Froome va rata Paris-Nisa, din cauza unei infecţii contractate în Turul Algarve. Britanicul nu şi-a revenit complet de pe urma acelei afecţiuni, iar doctorul lui Sky, Richard Freeman, i-a recomandat să mai stea o perioadă în afara curselor. El va fi înlocuit de spaniolul Xabier Zandio.
  • Ziarul danez BT a publicat declaraţia unei surse anonime, potrivit căreia Alberto Contdor nu va mai semna cu Saxo Bank atunci când îi va expira suspendarea. Motivele ar fi trei la număr: ibericul este nemulţumit de calitatea echipei pe care a avut-o în Turul Franţei din 2011, nu este de acord cu faptul că Bjarne Riis conduce gruparea cu foarte multă autoritate şi e deranjat că managerul lui Saxo Bank i-a impus un regim alimentar din care lipsesc gogoşile. În aceste condiţii, Movistar este mare favorită să obţină semnătura lui Contador în august.
Publicat în Pe scurt | Lasă un comentariu
02 mart. 2012

Montepaschi Strade Bianche – spectacol în Toscana

Înfiinţată în 2007, cursa din Italia a devenit rapid una dintre favoritele rutierilor, fiind aleasă de mulţi drept încălzire pentru Tirreno-Adriatico. Iniţial, aceasta s-a numit Montepaschi Eroica şi s-a desfăşurat în luna octombrie, însă RCS Sport, aceeaşi companie care organizează Il Giro, a mutat-o în luna martie şi decizia s-a dovedit a fi una extrem de inspirată.

Odată cu această schimbare, nume din ce în ce mai mari au venit la start, făcând din Montepaschi o clasică, deşi cursa din peninsulă nu se poate compara ca vechime cu Turul Flandrei sau Paris-Roubaix. Totuşi, traseul este unul atractiv şi dificil, drept dovadă fiind faptul că învingătorul nu a fost decis niciodată după un sprint masiv.

Cursa porneşte din Gaiole in Chianti, o superbă localitate aflată în apropiere de Siena, care a fost inclusă de Forbes în topul celor mai idilice oraşe din lume. De acolo, plutonul va urma un traseu în lungime de 190 de kilometri, dintre care 57,2 sunt de “strade bianche”, porţiunile neasfaltate care le vor crea atât de multe probleme cicliştilor. Ca şi cum acestea nu ar fi fost suficiente pentru a se realiza selecţia, organizatorii au introdus mai multe dealuri, nu mai lungi de câţiva kilometri, dar cu o pantă care ajunge şi la 18%. 

Amintiri din anii ‘50

Cu mult înainte ca RCS Sport să înfiinţeze Montepaschi Strade Bianche, drumurile albe au fost folosite în Turul Italiei. Unul dintre cele mai celebre episoade desfăşurate pe aceste porţiuni a avut loc în Il Giro din 1955, chiar în penultima etapă, care urma să decidă învingătorul de la general. Lider era Gastone Nencini, rutierul echipei Leo-Chlorodont, însă acesta nu se bucura de un avans liniştitor în faţa compatriotului său, Fiorenzo Magni.

Mult mai experimentat, aflat în penultimul sezon ca profesionist, Magni a ales cauciucuri groase, deoarece a ştiut că plutonul va trece peste o bucată de “strade bianche” în lungime de cinci kilometri. El a fost “imitat” de un singur alt ciclist, Fausto Coppi, cvintuplul câştigător al trofeului. Startul s-a dat din Trento, într-o zi cu condiţii atmosferice dificile, acest aspect contribuind şi mai mult la problemele care au apărut în pluton: nu mai puţin de 96 de ciclişti au spart, între aceştia fiind şi Gastone Nencini.

În clipa în care a primit această veste, Fiorenzo Magni s-a desprins împreună cu Fausto Coppi şi cei doi au mers într-un ritm de-a dreptul nebun timp de patru ore. În ciuda eforturilor disperate ale lui Nencini, care a organizat urmărirea, aceştia nu au mai fost prinşi. Coppi a câştigat etapa încheiată la San Pellegrino Terme (ultima sa victorie în Il Giro), iar Magni a îmbrăcat tricoul roz şi l-a dus până la Milano.

Favoriţii

Câştigătorul ediţiei precedente, Philippe Gilbert, a spus că va porni motivat cursa, deşi nu se află la forma pe care o avea anul trecut în această perioadă. Mai mult, potrivit declaraţiilor date de belgian (în cazul în care acesta nu blufează), liderul echipei va fi Alessandro Ballan. De două ori clasat pe podium în Montepaschi, ultima dată în 2011, italianul în vârstă de 31 de ani reprezintă o variantă demnă de luat în seamă, cu atât mai mult cu cât va fi susţinut de o echipă din care mai fac parte George Hincapie şi Cadel Evans.

Autor al unei evoluţii foarte bune în Turul Omanului, Fabian Cancellara va fi un alt om de urmărit; elveţianul, învingător pe străzile albe ale Toscanei în 2008, va avea la rândul său colegi puternici, care îl pot ajuta să se plaseze cât mai bine înaintea finalului. Însă Cancellara nu va fi singurul rutier al lui RadioShack-Nissan care va beneficia de şansa lui. Dacă va fi cazul unui sprint, Daniele Bennati va intra în scenă, iar italianul pare pregătit, deoarece s-a antrenat săptămâna aceasta pe traseu timp de mai multe ore.

Un alt fost câştigător, Maxim Iglinskiy, va veni la start, acolo unde şi-au mai anunţat prezenţa Vincenzo Nibali, Peter Sagan, Enrico Battaglin şi Giovanni Visconti, cu toţii ciclişti importanţi. Vremea se anunţă excelentă, cu temperaturi de 19 grade Celsius şi mult soare, ceea ce înseamnă că rutierii nu vor trece prin calvarul îndurat de plutonul Turului Italiei din 2010, în etapa încheiată la Montalcino. O înregistrare a celei de-a şasea ediţii a Montepaschi Strade Bianche va putea fi urmărită la Eurosport 2, sâmbătă seară, cu începere de la ora 22:30.

Publicat în Clasice 2012 | Lasă un comentariu

Navigare în articole

Newer Entries →