Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Archive for the month “septembrie, 2012”

Jonathan Tiernan-Locke: “Ar fi extraordinar să merg la Mondiale”

Jonathan Tiernan-Locke a făcut senzaţie în primele luni ale lui 2012, după ce a câştigat două curse importante, Turul Mediteranean şi Tour du Haut Var. Victoriile sale au fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât britanicul în vârstă de 27 de ani venea de la Endura Racing, echipă aflată în eşalonul Continental. După acele succese, el a mai terminat pe locul secund în Turul Murciei, pentru ca apoi, în vară, să câştige o altă cursă, Turul Alsaciei, unde a bifat şi două victorii de etapă.

Un rutier foarte talentat, Tiernan-Locke “a explodat” târziu în ciclism, din cauza unor probleme de sănătate, dar acum este pregătit să îşi arate potenţialul, iar în 2013 va avea această ocazie, deoarece a semnat cu o echipă de World Tour, deşi momentan nu se ştie numele acesteia. Pentru că am vrut să aflu mai multe despre rezultatele sale impresionante şi planurile pentru viitor, l-am contactat pe Martin Steele, ofiţerul de presă al echipei Endura Racing, iar acesta m-a ajutat să realizez interviul de mai jos.

– Jon, ai avut un sezon foarte bun până acum, câştigând trei curse pe etape. La începutul anului, care au fost obiectivele tale?

Mi-am dorit să obţin câteva victorii, iar scopul meu a fost să mă aflu într-o formă bună la startul stagiunii, deoarece ştiam că profilul curselor de atunci mi se potriveşte. A fost o oportunitate imensă pentru mine! Din nefericire, m-am îmbolnăvit apoi şi m-am accidentat, iar din această cauză am ratat câteva curse pe care mi le fixasem drept obiectiv. Acum am revenit şi sunt pregătit pentru Turul Marii Britanii.

– După “dubla” pe care ai realizat-o, Turul Mediteranean/Tour du Haut Var, mulţi au spus despre tine că eşti noua senzaţie din ciclism. Cum te-ai simţit, te-au schimbat acele succese?

A fost ciudat la început, pentru că nu mai concurasem împotriva acelor rutieri până atunci, cu excepţia Turului Marii Britanii. Am fost încrezător în forţele mele, dar am fost şi un necunoscut pentru majoritatea plutonului şi tocmai de aceea i-am surprins pe mulţi. Apoi, atât eu, cât şi echipa mea am primit mai multă atenţie, iar reacţia oamenilor a fost pozitivă, ceea ce m-a ajutat să progresez.

– Ştiu că ai trecut printr-o perioadă dificilă, după ce ai fost diagnosticat greşit cu febră glandulară, iar din această cauză ai fost obligat să iei o pauză de trei ani. Te-ai gândit la acea vreme să renunţi la ciclism?

Da, mi-am spus că asta a fost şi s-a terminat totul. Nu mai doream să practic ciclismul. Nici măcar nu mai aveam o bicicletă şi am renunţat la orice fel de antrenament! Cei trei ani au reprezentat o perioadă lungă, dar am decis să mă întorc, fără să am gânduri mari, ci doar să revin la un anumit nivel fizic şi să mă bucur de curse din nou.

– Ce te-a motivat să te reîntorci?

Să fiu sincer, acea noutate dată de ieşirile în oraş din timpul universităţii, când beam tot timpul, a dispărut, iar mie au început să îmi lipsească atât cursele, cât şi ciclismul. Lucram în magazinul de biciclete al unui coleg şi la televizor mergea Turul Franţei; în acel moment, le-am spus băieţilor că vreau să revin.

– Ai aproape 28 de ani şi ai ratat câteva sezoane din cauza problemelor menţionate mai sus. Fără acestea, cum crezi că ar fi arătat cariera ta? Sau preferi să nu te gândeşti la asta?

Nu mă preocupă acest lucru, mai ales că am petrecut o perioadă frumoasă departe de ciclism. Acum, sportul este prioritatea mea, dar viaţa înseamnă mai mult decât cursele de ciclism. Sunt fericit pentru că am avut şansa să revin şi de această dată apreciez mai mult totul.

Image

– Marea Britanie va avea nouă rutieri la Campionatele Mondiale de la Valkenburg. Crezi sau speri că vei fi unul dintre aceştia?

Ar fi extraordinar să îmi închei anul astfel, dar nu va fi uşor să ajung acolo. Sincer să fiu, nu mă aştept să fiu selecţionat.

– Mulţi sunt de părere că ai putea fi una dintre revelaţiile cursei, dacă vei fi chemat la echipă. Ce părere ai despre traseul de la Valkenburg?

Îmi place mult profilul de acolo, însă nu trebuie să uităm că va fi cursa de o zi cu cel mai ridicat nivel din 2012. Totul vine la o săptămână după Turul Marii Britanii, iar eu sper să fiu în cea mai bună formă dacă voi avea ocazia să fiu prezent acolo.

– Ce urmează pentru tine în 2013? Vei merge la o echipă de World Tour?

Da, deşi nu pot confirma încă unde voi concura. Fiţi pe fază!

– După ce vei ajunge acolo, ce cursă ţi-ai dori să câştigi? Care este visul tău?

Îmi plac clasicele din Ardeni, cu toată energia şi tensiunea lor, dar şi faptul că nu există un clasament general. Acolo e un singur învingător. Liège–Bastogne–Liège este clasica pe care aş dori cel mai mult să o câştig, însă aş fi mulţumit cu o victorie în oricare dintre cursele de o zi din Ardeni.

Vuelta 2012 – etapa a XVl-a

Image

Cuitu Negru, căţărarea care va deschide “balul” în a treia săptămână a Turului Spaniei, a fost numită de jurnalişti “Bola del Mundo” a Asturiei, datorită pantelor extrem de dure, care ating şi 25%. Javier Guillen se gândea la ea de câţiva ani, dar a introdus-o abia la ediţia din 2012, deoarece a fost nevoie ca drumul în lungime de 2,8 kilometri, acoperit cu pietriş, să fie asfaltat. Odată realizat acest lucru, în colaborare cu autorităţile din Asturia, Cuitu Negru a primit “undă verde” pentru a fi inclusă în Vuelta.

Până să se ajungă acolo, etapa a 16-a îi va avea în prim-plan pe oamenii interesaţi de ierarhia celui mai bun căţărător, deoarece pe traseu mai apar trei ascensiuni, una de categoria a treia şi două de categoria întâi – Alto de la Cabruñana, Puerto de San Lorenzo şi Alto de la Cobertoria. Australianul Simon Clarke poartă tricoul alb cu buline albastre acum, dar este de aşteptat ca francezul David Moncoutié să iasă la atac, asta dacă rutierul echipei Cofidis mai are picioarele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivul cu care s-a prezentat la start.

Ultima căţărare a zilei va fi un adevărat test de anduranţă pentru favoriţii de la general, care vor avea nevoie de fiecare fărâmă de energie pentru a trece cu bine de cei 19,4 kilometri, a căror pantă medie este de 6.9%. Valgrande Pajares începe relativ uşor, dar creşte ca nivel de dificultate cu fiecare kilometru parcurs, fiind o ascensiune ce are mai multe trepte. Evident, cea mai dificilă dintre acestea e Cuitu Negru, unde panta medie e de 13,5%, iar cea panta maximă ajunge la 25%.

Image

Nu mai este niciun secret că Alberto Contador trebuie să atace, întrebarea fiind când va face acest lucru ibericul. Acum patru ani, tot în Vuelta, “El Pistolero” nu a avut adversar în Asturia, câştigând fără probleme pe Alto del Angliru şi Fuentes de Invierno. Acum, situaţia stă cu totul altfel, iar Contador este conştient de asta, cât şi de faptul că rămâne fără ocazii de a-i pune probleme lui “Purito”. Dacă se va simţi bine, ciclistul originar din Pinto va fi obligat să îl atace pe Joaquim Rodriguez devreme şi să se asigure că ajunge singur şi cu un avantaj important pe Cuitu Negru; în caz contrar, riscă să păţească la fel ca pe Coll de la Gallina, Mirador de Ezaro sau Puerto de Ancares.

Munţii trec, Rodriguez rezistă

Etapa a XV-a din Turul Spaniei nu a adus nicio modificare la nivelul primilor doi clasaţi din ierarhia generală, astfel încât diferenţa dintre Joaquim Rodriguez şi Alberto Contador a rămas de 22 de secunde. Singura schimbare demnă de consemnat este “rocada” efectuată între Alejandro Valverde şi Chris Froome, la nivelul ultimei poziţii de pe podium, acolo unde acum se află ciclistul echipei Movistar, care a şi spus că s-ar mulţumi cu acest loc la Madrid, peste o săptămână.

Pe de altă parte, Lagos de Covadonga a arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, că lui Contador îi va fi foarte dificil să îl “scuture” pe Rodriguez, în ciuda faptului că ibericul de la Saxo Bank-Tinkoff Bank a declarat la finalul zilei că duminică nu a putut face nimic, deoarece nu s-a simţit bine încă de dimineaţă. În schimb, “Purito” a impresionat din nou, nu neapărat prin rezistenţa arătată la accelerările adversarului său, cât prin calmul de care a dat dovadă de fiecare dată, refuzând să intre în panică la atacurile lui Contador. Totuşi, la fel de adevărat este că ceea ce a făcut spaniolul în vârstă de 29 de ani nu poate fi numit atac, ci un sprint pe munte, pentru că nu a putut duce în niciun moment ritmul acela ridicat mai mult de zece secunde.

Tradiţia spune că rutierul care ocupă prima poziţie la general pe Lagos de Covadonga ajunge în ultima etapă a Vueltei pe primul loc. Cel mai recent exemplu vine din 2010, atunci când Vincenzo Nibali era îmbrăcat în roşu în etapa încheiată pe căţărarea din Asturia şi câştigată de Carlos Barredo, după o evadare. Doi ani mai târziu, un alt spaniol, Antonio Piedra, s-a impus pe Lagos de Covadonga, tot în urma unei evadări, în timp ce Joaquim Rodriguez a rămas lider. Pe nouă septembrie aflăm dacă scenariul se va repeta până la capăt.

Vuelta 2012 – etapa a XV-a

Image

Stau şi mă gândesc dacă nu cumva propoziţia “Joaquim Rodriguez nu este bun pe căţărările lungi” e doar un mit. Spaniolul are un loc trei pe Col du Tourmalet, în 2010, a parcurs aproape fără probleme ascensiunile dificile din Il Giro 2012, iar recent a câştigat pe Puerto de Ancares, consolidându-şi locul întâi în clasamentul general. Acum, pentru el va urma un nou test, Lagos de Covadonga, una dintre căţărările clasice ale Turului Spaniei, iar dacă va trece şi de acesta, va avea asigurată măcar o jumătate din tricoul roşu pe care îl poartă de 11 zile.

Aflată pentru a 18-a oară în Vuelta, căţărarea din Asturia revine pe traseu după doi ani de la precedenta prezenţă, atunci când Carlos Barredo a câştigat în urma unei evadări. Mai interesant este că “Purito” a mers foarte bine atunci, terminând etapa la doar 11 secunde diferenţă de Ezequiel Mosquera, cel mai bine clasat dintre favoriţi. Un rezultat care îl recomandă pe ibericul în vârstă de 33 de ani la o altă clasare bună duminică, deşi la fel de adevărat e că acum, faţă de cursa din 2010, îl are pe Alberto Contador printre adversari.

186,5 kilometri şi trei ascensiuni repertoriate va avea etapa a XV-a din Turul Spaniei: Santo Emiliano, Alto del Mirador del Fito şi Lagos de Covadonga. În principiu, traseul va fi mai uşor decât cel de sâmbătă, deoarece nu mai sunt atât de multe căţărări înlănţuite, însă Covadonga va fi cu mult peste tot ce au întâlnit cicliştii la această ediţie şi va reprezenta o adevărată piatră de încercare. În lungime de 13,5 şi cu o pantă medie de 7%, aceasta va fi încă o ocazie pentru Alberto Contador, care trebuie să atace până la intrarea în ultimii 2,5 kilometri, pentru că apoi panta se îndulceşte.

Dacă nu îl va desprinde decisiv pe “Purito”, campionul din 2008 va suferi încă o înfrângere, deoarece finalul i se potriveşte din nou compatriotului său, în condiţiile în care panta este de 10% în ultimele sute de metri. Evident, tactica lui Joaquim Rodriguez va fi să rămână din nou “lipit” de Contador şi să sprinteze de lângă el înainte de sosire, iar şansele de a realiza asta sunt foarte mari, în cazul în care rutierul lui Saxo Bank-Tinkoff Bank nu va da un atac consistent. De asemenea, e posibil ca echipa sa, Katusha, să îşi schimbe strategia pentru etapa a XV-a, şi să nu îi mai lase pe rivali la trenă atât de mult timp, astfel încât ei să fie cei ce vor impune ritmul, unul care să nu îl obosească pe purtătorul tricoului roşu.

“Purito”, de nedezlipit

Alberto Contador a atacat din nou în Turul Spaniei, dar consistenţa a lipsit din “arsenalul” ibericului, iar acesta a văzut încă o dată cum un avans de zece secunde şi o victorie de etapă îi sunt anulate de Joaquim Rodriguez, rutier care a avut din nou o accelerare devastatoare, în urma căreia a bifat al treilea succes în ceva mai mult de o săptămână şi a mai pus o cărămidă la triumful său în clasamentul general. Pe măsură ce Vuelta înaintează, devine din ce în ce mai clar că lupta pentru tricoul roşu va fi o afacere doar între doi oameni, care ar putea fi decisă pentru o diferenţă de cel mult un minut.

Acum, Rodriguez are 22 de secunde în faţa lui Contador, câştigate din bonificaţii, fără de care nu ar fi fost pe primul loc. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că învingătorul din 2008 a fost mai bun pe şosea decât “Purito” doar în contratimpul individual de la Pontevedra, unde i-a luat 59 de secunde. Altfel, în celelalte etape, aproape toate montane (excepţia se numeşte Barcelona), ciclistul Katushei a terminat mereu înaintea lui Contador, cu un total de 44 de secunde. Victoria de sâmbătă a avut două urmări clare asupra spaniolului de la Saxo Bank-Tinkoff Bank: i-a arătat acestuia că Joaquim Rodriguez va fi “greu de ucis” pe munţii înalţi şi i-a creat o stare de frustrare care l-ar putea afecta pe acesta în etapele viitoare.

În afară de lupta celor doi, mai există şi cea dintre Alejandro Valverde şi Chris Froome, pe care primul are şanse mari să o tranşeze în favoarea sa. Prin atacul dat cu un kilometru înainte de finalul lui Ancares, britanicul i-a speriat pe mulţi, dar totul s-a dovedit a fi până la urmă doar o perdea de fum, deoarece acţiunea sa a fost de scurtă durată, stingându-se tot atât de repede precum a început. În ritmul acesta, Valverde îşi poate aconta ultima treaptă de pe podium încă de luni, deoarece are de partea sa un element care îi lipseşte lui Froome acum: constanţa.

Pe scurt

  • Devine din ce în ce mai clar că Mark Cavendish va pleca de la Sky, deşi mai are contract pe două sezoane cu gruparea britanică. Procycling.no a primit confirmarea acestei mutări din partea unei persoane din staff-ul lui Sky, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Şase formaţii sunt interesate de campionul mondial, iar BMC, Katusha şi Omega Pharma-Quick Step par să fie destinaţiile probabile. Potrivit unor informaţii apărute în ultimele săptămâni, cele mai mari şanse să obţină semnătura rutierului din Insula Man le are Omega Pharma-Quick Step, deoarece acolo se află Brian Holm, fostul său director sportiv de la HTC-Highroad.
  • Andy Schleck va reveni în curse în septembrie, dar nu în Marele Premiu de la Quebec, aşa cum s-a spus iniţial. În schimb, luxemburghezul, care s-a antrenat recent la altitudine, în Elveţia, va merge în Grand Prix de Fourmies, cursă urmată Grand Prix de Wallonie şi Grand Prix Impanis – Van Petegem. Apoi, ciclistul lui RadioShack-Nissan va concura la Campionatele Mondiale din Olanda, după care, cel mai probabil, va pune punct sezonului pe 29 septembrie, odată cu Turul Lombardiei.
  • Se cunosc cei nouă ciclişti ai Statelor Unite care vor participa la Mondialele de la Valkenburg în cursa pe şosea: Brent Bookwalter, Matthew Busche, Timothy Duggan, Lucas Euser, Tyler Farrar, Chris Horner, Alex Howes, Taylor Phinney şi Tejay Van Garderen. Aceştia doi din urmă vor lua startul şi în contratimpul individual ce se va desfăşura pe un traseu în lungime de 45,7 kilometri.
  • Continuă calculele în clasamentul pe baza căruia se vor acorda licenţele World Tour pentru sezonul viitor. Momentan, dintre echipele aflate în primul eşalon valoric, trei au probleme mari: AG2R, Euskaltel şi Saxo Bank-Tinkoff Bank. Nu doar că acestea au strâns puţine puncte, dar poziţiile le sunt ameninţate de două grupări, Argos-Shimano şi Europcar. Cel mai probabil, ierarhia finală va fi stabilită nu atât în urma Turului Spaniei sau a ultimelor curse de o zi ale anului, cât a transferurilor care vor fi realizate până la 20 octombrie.

Navigare în articole