Cafe Roubaix

Despre ciclismul de azi şi cel de altădată

Ce oferă Vuelta 2012

1. O listă impresionantă de favoriţi

Alberto Contador va pleca cu principala şansă la victorie, chiar dacă se va prezenta la Pamplona cu doar şapte zile de cursă în picioare, bifate în Turul Beneluxului. Revenit după suspendarea dictată de TAS, ibericul în vârstă de 29 de ani este dornic să demonstreze că a rămas cel mai valoros rutier de Mari Tururi din lume, iar pentru asta va trebui să facă o cursă foarte bună şi din punct de vedere tactic, deoarece e foarte posibil ca lunile petrecute în afara competiţiilor să îşi spună cuvântul la un moment dat. În plus, Contador poate fi surprins de adversari cu atacuri date în etapele montane din prima săptămână a cursei, când sunt şanse el să nu îşi fi intrat perfect “în mână”. Un alt posibil minus pentru iberic va fi echipa: deşi Bjarne Riis i-a oferit aproape tot ce are mai bun, s-ar putea să nu fie suficient.

Chris Froome este aşteptat de mulţi să confirme clasările din Vuelta 2011 şi Le Tour 2012. Aflat pe o pantă ascendentă de un an, britanicul e un rutier complet: foarte bun pe căţărări, indiferent de panta acestora, dar excelent şi la contratimp, acolo unde recent a obţinut bronzul olimpic. Froome se va baza pe o trupă extrem de puternică, din care nu vor lipsi Richie Porte, Sergio Henao şi Rigoberto Uran. Dacă Sky va fi la fel de unită şi solidă ca în Turul Franţei, când toţi au tras pentru acelaşi obiectiv, Froome poate deveni al doilea britanic învingător într-un Mare Tur. Singurul lucru care rămâne de văzut e dacă se va descurca în cele trei săptămâni cu presiunea de a fi lider, dar şi cu oboseala acumulată în Marea Buclă.

Joaquim Rodriguez vine în Vuelta după câteva săptămâni tăcute, în care s-a pregătit pentru Turul Spaniei şi a stat la dispoziţia colegului său, Daniel Moreno. Avantajat de numărul mic de kilometri de contratimp individual şi de o echipă din care nu vor lipsi Moreno şi Denis Menchov, “Purito” va căuta victorii de etapă pe finalurile dure, perfecte pentru un puncheur aşa cum este el, deoarece acestea îi vor aduce bonificaţii preţioase. Problema lui ar putea veni când se va ajunge pe Cuitu Negru sau Bola del Mundo, ascensiuni foarte dure, care vin în ultima săptămână a cursei, de obicei unul dintre punctele slabe ale lui Joaquim Rodriguez.

Igor Anton se apropie de 30 de ani şi rezultatele mari lipsesc din palmaresul său. Este adevărat, bascul a fost ghinionist la ediţia din 2010 a Vueltei, însă nu poate trăi tot timpul din “ce-ar fi fost dacă” şi din cele câteva victorii de etapă obţinute în Marile Tururi. Unul dintre cei mai buni căţărători din pluton, ciclistul lui Euskaltel nu a fost până acum în stare să rămână constant pe parcursul a trei săptămâni, având mereu măcar două zile slabe. Cum va pierde câteva minute la Pamplona şi Pontevedra, Anton se va vedea obligat să atace de fiecare dată când o etapă se va încheia în căţărare, ceea ce va fi în beneficiul fanilor.

Juan Jose Cobo va porni la drum din postura de deţinător al trofeului, însă şansele rutierului echipei Movistar să repete succesul din 2011 sunt infime, lucru de care este conştient şi el. Sezonul acesta, spaniolul a alergat peste 40 de zile, dar nu a bifat nici măcar o clasare pe podium, dând mereu impresia că se află ieşit în formă, ca şi cum s-ar păstra pentru luna august. Cert e că Movistar va începe cu el lider şi cu Alejandro Valverde în rolul de “locotenent”, dar lucrurile se pot schimba pe parcurs. În acest moment, pentru Cobo, cele mai realiste obiective par a fi o victorie de etapă şi o clasare între primii cinci.

Thomas De Gendt a impresionat în Giro, când nu mult a lipsit să devină unul dintre favoriţi la tricoul roz cu doar o zi înainte de final. Un om căruia îi place să atace, belgianul poate fi surpriza frumoasă a Turului Spaniei, mai ales că Daan Luijkx, managerul lui Vacansoleil, a anunţat că acesta va fi ofensiv de fiecare dată când va avea ocazia. Unul dintre puţinii ciclişti “curajoşi” din pluton, De Gendt are şanse mari la cel puţin un top cinci şi un succes în una dintre etapele de munte înalt, fiind conştient că un rezultat bun aici îl va transforma automat în unul dintre favoriţi pentru ediţia din 2013 a Turului Franţei.

Robert Gesink, Bauke Mollema şi Jurgen Van Den Broeck sunt cu toţii trecuţi la comun, deoarece fac parte din aceeaşi categorie, cea a cicliştilor care vin după Turul Franţei, fără a avea un obiectiv precis. Evident, ei vor un loc cât mai bun la general şi o victorie de etapă, dar e posibil ca săptămânile petrecute în Franţa, precum şi presiunea următoarelor obiective (toţi trei au declarat că se gândesc la Campionatele Mondiale de la Valkenburg) să îi scoată de pe traiectorie la un moment dat.

Nairo Quintana Rojas (aflat la debutul într-un Mare Tur), Andrew Talansky (învingătorul din Tour de l’Ain), Rafael Valls Ferri şi Alexandre Geniez (un om care are potenţialul de a deveni următorul Moncoutié) vor fi rutierii din noua gardă ce merită urmăriţi în acest Tur al Spaniei.

2. Un meniu cu zece finişuri în căţărare

Conştienţi că Turul Spaniei nu poate rivaliza cu Il Giro şi Le Tour la capitolul prestigiu, organizatorii Vueltei plusează de la an la an prin dificultatea etapelor şi numărul din ce în ce mai ridicat al finişurilor în căţărare. Sezonul acesta, ei au “desenat” un traseu extrem de greu, care aduce aminte de Turul Italiei din 2011, acolo unde s-a impus Alberto Contador. Practic, aşa cum a spus şi Abraham Olano, Unipublic a căutat să aibă parte de “surprize în fiecare zi”. Deşi nu ajunge în sud, Turul Spaniei promite să fie exploziv şi plin de momente memorabile (evident, dacă rutierii vor vrea asta).

Cele zece sosiri în căţărare sunt împărţite astfel: patru în prima săptămână, trei în cea de-a doua şi trei în ultima. Cursa va fi deschisă de un contratimp pe echipe, parcă pus la început tocmai pentru a le spulbera sprinterilor orice şansă la purtarea tricoului roşu. Apoi, munţii din săptămâna de debut vor avea rolul de a-i ţine pe favoriţi în alertă tot timpul, fără a le permite acestora un moment de respiro. Arrate şi Valdezcaray vor reprezenta “aperitivul”, Fuerte del Rapitan va fi “felul doi” (deşi are doar 3,8 kilometri, ascensiunea se bucură de o pantă care ajunge la 14%), în timp ce Coll de la Gallina va fi “desertul” primelor zile şi o nouă oportunitate pentru Joaquim Rodriguez să iasă la rampă (ciclistul Katushei se antrenează des acolo).

Contratimpul individual de la Pontevedra îi poate arunca pe căţărătorii puri la câteva minute în urma lui Contador sau Froome, dar cei care vor pierde timp acolo vor avea suficiente ocazii să revină, ocazii numite Mirador de Ezaro, Los Ancares, Lagos de Covadonga (pantă maximă 18%) şi Cuitu Negru, cea mai recentă descoperire a organizatorilor, o staţiune de iarnă ce va sosi după alte puncte dure – San Lorenzo, La Cobertoria şi Puerto de Pajares – şi care va întâmpina plutonul cu o pantă de 24%. Contador a spus că în săptămâna a doua se va câştiga sau se va pierde tricoul roşu; pe trei septembrie vom afla dacă a avut dreptate.

Pentru Dante, Infernul avea nouă cercuri; pentru rutierii din Vuelta va avea trei săptămâni, deoarece calvarul se nu va încheia luni, odată cu teribila Cuitu Negru. Deşi nu la fel de grele precum etapele din a doua săptămână, cele din ultimele zile vor conta şi vor fi simţite de ciclişti, în condiţiile în care aceştia vor ajunge aproape epuizaţi acolo. Fuente De şi Bola del Mundo vor completa un tablou ce pare suprarealist la prima vedere, dar care se va dovedi real pe măsură ce plutonul va contabiliza căţărări şi kilometri de durere.

3. Răspunsuri la câteva întrebări

– Va arăta Alberto Contador că a rămas cel mai bun ciclist din lume, în ciuda celor şase luni fără curse?

– Va avea Chris Froome o evoluţie prin care să îi transmită conducerii lui Sky că el trebuie să fie liderul echipei în Turul Franţei din 2013?

– Va câştiga David Moncoutié pentru a cincea oară la rând tricoul de cel mai bun căţărător, egalându-l astfel pe Jose Luis Laguia?

– Va scăpa de Robert Gesink de eticheta de unul dintre cei mai ghinionişti rutieri din pluton şi va confirma într-un Mare Tur?

– Vor da lovitura organizatorii datorită traseului ales sau se vor confrunta cu un val de critici din pluton, aşa cum s-a întâmplat cu Angelo Zomegnan, în Giro 2011?

Single Post Navigation

Lasă un comentariu